turneu la țară

Fără SPRIJIN - prima repetiție

2011-07-28T22:00:00.001+03:00

prima repetiție - Fără Sprijin - proiect de teatru comunitar și artă activă cu mamele comunității Rahova-Uranus, pe treptele fostului Centru Comunitar laBOMBA - 28 iulie 2011

Istoria laBOMBA - Centrul Comunitar pentru Educație Creativă și Artă Activă

2011-07-26T09:30:00.003+03:00

ISTORIA CENTRULUI COMUNITAR laBOMBA

MARȚI – 26 IULIE 2011, orele 9:00, a avut loc evacuarea

Centrului Comunitar

pentru Educație Creativă și Artă Activă laBOMBA

calea Rahovei 194, sector 5, București

Inițiativa Ofensiva Generozității lansează FĂRĂ SPRIJIN - proiect de educație creativă și artă activă pentru comunitate versus proprietate, pentru spații comunitare și culturale, pentru reprezentare directă, împotriva distrugerii sistematice a țesutului social din România și în ultimă instanță, împotriva statului român care și-a abandonat cetățenii. Nu ne împotrivim evacuării din spațiul fizic, ne împotrivim evacuării conceptului de artă activă – artă comunitară, comunitate și lucru împreună, educație creativă și dezbaterii publice, chiar dacă spațiul fizic în care aceste lucruri s-au întâmplat în ultimii 3 ani nu mai există de marți dimineața – 26 iulie 2011. Mutarea într-un alt spațiu al Centrului Comunitar laBOMBA ar delegitima întreg demersul și și-ar pierde scopul, apariția lui fiind o necesitate exprimată de către comunitate și articulată cu sprijinul artiștilor implicați. Evacuarea Centrului plasează întreaga comunitate într-o poziție extrem de vulnerabilă - dispariția acesteia devine astfel o chestiune de câteva luni de zile. Paradoxal, Centrul Comunitar laBOMBA a fost câștigat în instanță și evacuat de către o firmă de avocatură pe lângă care funcționează și Centrul de Artă Contemporană LC Foundation (Lucia Cherecheș Foundation) – www.lcfoundation.ro – lămuritor pentru felul în care se întâlnesc tendințele corporatiste din business și arta conformistă și comercială.
Pe tot parcursul derulării proiectelor realizate de Ofensiva Generozității, în perioada 2006 – 2011, s-au făcut cereri, aplicații, prezentări și propuneri de parteneriat atât autorităților locale – Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 5, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București, cât și naționale - Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru sprijinirea demersului și a posibilității de dezvoltare și continuare a activităților. Pe lângă faptul că de cele mai multe ori nu s-a primit niciun răspuns, în momentul inițierii unui dialog, orice posibilitate de materializare a unei colaborări a fost blocată fie de sistemul birocratic, fie de situația neclară a litigiului în care se afla spațiul Centrului Comunitar laBOMBA. Timp de cinci ani de zile, nici autoritățile locale nici cele naționale nu au putut găsi o soluție de asumare și preluare a unui program ce suplinea lipsa oricăror activități cultural educaționale, drepturi pe care statul este obligat să le asigure prin constituție, atât în zona Rahova Uranus, cât și în căminele culturale din România, program și metodă puse la dispoziție de către Inițiativa Ofensiva Generozității.

Inițiativa Ofensiva Generozității a pornit proiectele de artă comunitară în zona Rahova-Uranus în august 2006. Centrul Internațional pentru Artă Contemporană lansa în iulie 2006 un call for projects pentru zona Rahova Uranus, zonă în care urmau să-și mute sediul. Maria Drăghici și Bogdan Georgescu au documentat timp de o lună de zile cartierul Rahova, pentru scrierea aplicației. În timpul procesului de documentare și a experiențelor avute la fața locului au realizat că procesul de gentrificare în zonă este deja puternic și că scopul proiectului trebuie să fie reprezentarea și mediatizarea unei comunități care avea să dispară fără vreo mărturie a prezenței lor timp de 50 de ani.

Astfel, Drăghici și Georgescu decid să răstoarne situația propusă de CIAC cu sprijinul corporațiilor DC Communication și Headvertising în favoarea comunității Rahova Uranus, și să lanseze proiectul cu toate activitățile lui în ultima zi pentru depunerea dosarului în concursul lansat de CIAC, asumându-și realizarea lui indiferent de rezultatele selecției. Proiectului i se alătură și Irina Gâdiuță, regizor. Astfel ia naștere proiectul HARTA SENSIBILĂ – proiect de artă comunitară construit pe dezbateri publice după modelul speaker’s corner, documentarea ficționalizată a zonei – oamenii își povesteau istoriile în spațiul real ca și cum acesta nu ar mai fi existat deja, acțiuni comunitare – curățarea parcului, vizite la primărie, spectacole de teatru comunitar și instalația video pe trei canale Harta Sensibilă. Toate activitățile proiectului au avut loc în scuarul din intersecția Căii Rahova cu strada Sabinelor. Mutația majoră în acest demers artistic cultural se realizează prin concentrarea atenției pe lucrul cu oamenii, produsele artistice fiind consecințe ale acestui proces creativ de lucru pentru reprezentare prin artă. Documentarea și arhivarea tuturor evenimentelor și activităților se constituie în Arhiva Urbană Informală a Ofensivei Generozității.

După încheierea proiectului Harta Sensibilă și a intervenției susținute de CIAC, cei trei și-au dat seama că este esențial pentru comunitate continuarea demersului și a lucrului cu oamenii pe termen lung. Pentru Construiește-ți comunitatea! proiect realizat în 2007 se implică deja zeci de voluntari – artiști, jurnaliști, sociologi, antropologi. În cadrul acestui proiect cei trei își propun și crearea unui Centru Comunitar pentru coordonarea activităților proiectului și tot în cadrul acestui proiect sunt inițiate atelierele de educație creativă pentru comunitatea copiiilor din zona Rahova Uranus.

În urma proiectului Construiește-ți comunitatea! și a impactului atelierului de educație creativă pentru copii prezentat în concertul Biluna Jam Session, Cristina Eremia și Marin Eremia (deținătorii discotecii laBOMBA din zonă) invită artiștii implicați să continue activitățile în spațiul discotecii care își încetează activitatea de club. Astfel, ia naștere primul Centru Comunitar pentru Educație și Artă Activă din România, la inițiativa unei comunități defavorizate, subreprezentate educațional și cultural. Centrul va avea deschiderea oficială în iulie 2009, în urma unui proces de lucru cu comunitatea și de reconversie a fostei discoteci în centru comunitar și atelier de croitorie.

Începând cu 2008 și până în prezent, Inițiativa Ofensiva Generozității lansează o dublă strategie de construcție comunitară și diseminare a metodei de lucru, pe de o parte prin proiectele derulate și realizate în comunitatea Rahova Uranus, în laBOMBA (Flexible, Laboratorul Urban Mobil, Biluna Jam Session, Născut în Rahova, DRUM, Parada Femeii Evacuate, Improvision on generosity, Ziua Cartierului), pe de altă parte proiecte realizate în alte zone ale țării cu scopul construcției comunitare, diseminării experienței dobândite în Rahova și pentru crearea unei rețele de centre comunitare în România (Evacuarea Casei Studenților din Timișoara, Turneu la Țară, Kickstart Limanu, Casa Poporului). Toate aceste proiecte au în continuare ca scop înființarea Centrului Resursă pentru Educație Creativă și Artă Activă. Bazat pe experiența centrului pilot laBOMBA, Centrul Resursă cuprinde trei componente: Centrul Comunitar pentru Educație și Artă Activă laBOMBA Rahova-Uranus, model pentru crearea unei rețele de centre comunitare în România, Centrul de Teatru Comunitar C.T.C. și Școala de Practică și Teorie Documentară Film Doc.

EVACUAREA CENTRULUI COMUNITAR laBOMBA - EVICTION OF laBOMBA COMMUNITY CENTER

2011-07-23T19:33:00.000+03:00

EVACUAREA CENTRULUI COMUNITAR laBOMBA

CENTRUL COMUNITAR PENTRU EDUCAȚIE ȘI ARTĂ ACTIVĂ RAHOVA-URANUS

Sâmbătă, 23 iulie 2011, Calea Rahovei 194, ora 19:00 – conferință de presă și prezentarea proiectului de Artă Activă FĂRĂ SPRIJIN - proiect de educație creativă și artă activă pentru comunitate versus proprietate, pentru spații comunitare și culturale, pentru reprezentare directă, împotriva statului român care și-a abandonat cetățenii, împotriva distrugerii sistematice a țesutului social din România. Nu ne împotrivim evacuarii din spațiul fizic, ne împotrivim evacuării conceptului de artă activă – artă comunitară, comunitate si lucru împreună, educație creativă și dezbatere publică, chiar dacă spațiul fizic în care aceste lucruri s-au întâmplat în ultimii 3 ani nu va mai exista de luni dimineața – 25 iulie 2011.

În perioada iulie – septembrie vor continua în stradă activitatile proiectului FĂRĂ SPRIJIN – repetiții pentru spectacolul de teatru FĂRĂ SPRIJIN, ateliere cu copiii și dezbateri publice. În aceași perioada vor avea loc expoziții și prezentari video ale proiectelor de artă activă derulate în ultimii cinci ani de către Inițiativa Ofensiva Generozității în spațiul Centrului Comunitar laBOMBA:

HARTA SENSIBILĂ - 2006

RAHOVA NONSTOP – 2006

CONSTRUIEȘTE-ȚI COMUNITATEA – 2007

BILUNA JAM SESSION – 2007, 2008, 2009, 2010, 2011

FLEXIBLE – 2008

LABORATOR URBAN MOBIL – 2008, 2009, 2010

DRUM – 2009

TURNEU LA ȚARĂ – 2009

NASCUT ÎN RAHOVA - 2009

PARADA FEMEILOR EVACUATE – 2010

IMPROVISION ON GENEROSITY – 2010, 2011

CASA POPORULUI – 2011

ZIUA CARTIERULUI – 2011.

Atelierele de dramaturgie, de educație creativă, de mișcare și expresivitate corporală, improvizație, muzică, documentare, jurnalism, desen și educație vizuală, activități comunitare și dezbateri publice informale găzdutie de Centrul Comunitar laBOMBA vor continua provizoriu pe stradă, în fața sediului care urmează să fie evacuat.

Centrul Comunitar laBOMBA a fost prezent internațional în conferințe, seminarii, ateliere și dezbateri precum:

L’artiste et la ville – Banlieues d’Europe’est – Sofia, 2007

Festival Test – Zagreb, 2008

Cornerstone Theatre Summer Institute – Los Angeles, 2008

CityScape Istanbul: Artists and Urban Re-invention – 2009

Târgul Alternativ de artă Supermarket – Stockholm, 2009

CityScape Gothenburg: Adresses cultural strategies of urban revival – Intercult Suedia, Stockholm 2009

Expozitie Scoala Superioara de Arhitectura Paris-Malaquais – 2009

ExperimentCity/ExperimentDays – Berlin 2009

Changing Europe Changing Arts – SICA, Felix Meritis Foundation – Amsterdam, 2010

Re-imagining Cultural Space – Intercult Suedia, Orion Theatre – Stockholm 2010

Introducing Romanian Cultural Managers – Ratiu Foundation - Londra, 2010

Acting Together on the World Stage – Theatre Without Borders - La Mamma etc. Theatre New York, 2010

ExperimentCity/ExperimetDays – Milano, 2011

Conferința - Arhivele noilor dramaturgii. Arta activă într-un spectacol și o dezbatere - Teatru Spălătorie - Chișinău 2011

THE EVICTION OF THE

laBOMBA

COMMUNITY CENTER

THE ACTIVE ART AND CREATIVE EDUCATION CENTER OF RAHOVA-URANUS

Saturday, 23^rd of July 2011 – Calea Rahovei 194 – 7:00 PM – press conference and presentation of the Active Art project NO SUPPORT – a creative education and active art project for community versus private propriety, for community and cultural center, for direct representation, against the state that abandons its citizens, against the programmatic destruction of the social structure of the Romanian state. We won’t resist the physical eviction, we will resist the eviction of the active art – community art concept, the concept of working and creating together, of speaking out in public debates and learn together through a creative education process. We will continue all our activities out in the street, despite the fact that the building that hosted all these activities in the past 3 years will be shut down on Monday morning – 25^th of July 2011.

Between July and September the activities of the NO SUPPORT project; the rehearsals for the community theatre performance NO SUPPORT, creative education workshops for children, playwriting workshops, movement and dance, improvisation, music, documentation, journalism, visual education, community activities and public debates; will take place in the street in front of the formal venue of the laBOMBA Community Centre.

At the same time, exhibitions and video presentations of the past projects that have taken place in the past five years under the Initiative The Generosity Offensive and laBOMBA Community Centre

SENSITIVE MAP – 2006

RAHOVA NONSTOP – 2006

BUILD YOUR COMMUNITY! – 2007

BILUNA JAM SESSION – 2007, 2008, 2009, 2010, 2011

FLEXIBLE – 2008

URBAN MOBILE LABORATORY – 2008, 2009, 2010

DRUM – 2009

TOUR IN THE COUNTRYSIDE – 2009

BORN IN RAHOVA - 2009

EVICTED WOMEN’S PARADE – 2010

IMPROVISION ON GENEROSITY – 2010, 2011

HOUSE OF THE PEOPLE – 2011

NEIGHBOURHOOD DAY – 2011

laBOMBA Community Center was presented internationally in festivals, seminars, workshops and debates such as:

L’ARTISTE ET LA VILLE – Banlieues d’Europe’est – Sofia, 2007

Festival TEST – Zagreb, 2008

Cornerstone Theatre Summer Institute – Los Angeles, 2008

CityScape Istanbul: Artists and Urban Re-invention – 2009

Alternative Art Fair - Supermarket – Stockholm, 2009

CityScape Gothenburg: Adresses cultural strategies of urban revival – Intercult Suedia, Stockholm 2009

Exhibition at The Superior School of Architecture Paris-Malaquais – 2009

ExperimentCity/ExperimentDays – Berlin 2009

Changing Europe Changing Arts – SICA, Felix Meritis Foundation – Amsterdam, 2010

Re-imagining Cultural Space – Intercult Suedia, Orion Theatre – Stockholm 2010

Introducing Romanian Cultural Managers – Ratiu Foundation - Londra, 2010

Acting Together on the World Stage – Theatre Without Borders - La Mamma etc. Theatre New York, 2010

ExperimentCity / ExperimetDays – Milano, 2011

Conference - New Playwriting Archives. Active Art in a performance and a public debate - Teatru Spălătorie - Chișinău 2011

SUSȚINERE laBOMBA

2011-07-23T18:00:00.002+03:00

document 23 iulie 2011 – ultima zi legală în spațiul fizic al Centrului Comunitar laBOMBA

“Soarta caselor de cultură, a căminelor culturale și a dotărilor culturale cu vocație comunitară este măsura distrugerii țesutului social în România. Efectele nu sunt doar culturale (anti-), ci și economice și, în sens larg, antropologice. Utopia "La Bomba" a existat pentru o clipă. Distrugerea ei o transformă în metaforă și model. Sunt necesare politici culturale de nivel național care să ducă la refacerea rețelei de spații culturale fără de care asigurarea constituțională a accesului la cultură în calitate de creator și consumator a fiecărui cetățean rămâne o vorbă fără acoperire.”

Nicolae Mandea – regizor, decan al Faculății de Teatru din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București

“Spațiul fostei discoteci laBOMBA a fost transformat în Centrul Comunitar pentru Educație și Artă Activă. Am fost întrebați de ce am păstrat numele. “Pentru că a explodat cultura în ea”, au zis unii. La trei ani de la această reconversie unică pornită din inițiativă privată (în contextul în care în România procesul este exact invers – casele de cultură se transformă în discoteci) “bomba” care a găzduit trei dintre cei cinci ani de proiecte Ofensiva Generozității în Rahova-Uranus este pusă în stradă. Amorsată.”

Irina Gâdiuță – regizor și facilitator comunitar

“Am început în 2006 prin răsturnarea unui demers în favoarea oamenilor din zonă al unei corporații prin care încerca să-și faciliteze prin mici proiecte culturale accesul în zona Rahova-Uranus, unde urmau să-și deschidă un nou sediu. Am înțeles imediat că nu e loc de vreun orgoliu artistic sau vreun produs artistic în contextul dat și în situația limită pe care o descopeream la fața locului. În același timp, din prima întâlnire cu oamenii din zonă le-am spus că nu avem cum să rezolvăm problemele cu care ei se confruntă, nu am promis nimic, dar le-am propus să lucrăm împreună, noi cu instrumentele noastre pe care le-am pus tuturor la dispoziție, ei cu poveștile și istoriile lor. Ce se întâmplă prin evacuarea laBOMBA și implicit prin refuzul oricăror autorități de a intra în parteneriat și a disemina principiul și metodele de construcție comunitară descoperite în Rahova Uranus, este o decapitare a unei comunități și exprimarea disprețului maxim al autorităților pentru tot ceea ce înseamnă comunitar, educațional, social, uman. Fără nicio remușcare. Demersul Fără sprijin a fost tot timpul ăsta asul nostru din mânecă. Vom contiuna fără sprijin, păstrându-ne libertatea de expresie, posibilitatea de stabilire a principiilor și condițiilor de muncă, într-o autonomie declarată în raport cu un stat care te ignoră pentru că poate și pentru că majoritatea vrea să rămână imparțială, majoritate care confundă echidistanța cu ignoranța și care diluează orice pornire de solidarizare și protest.”

Bogdan Georgescu – regizor și facilitator comunitar

“Atenție ați călcat pe Bomba! Nu călcați pe Bomba! Comunitatea nu poate fi evacuată! Arta maidaneză!”

Dan Perjovschi – artist vizual

“Centrul Comunitar laBomba este unul dintre foarte puținele spații din România care au reușit să adune împreună membri ai comunității Rahova-Uranus, artiști venind din medii diferite, jurnaliști, activiști sociali, voluntari din România și din străinătate. Intr-un climat social în care solidaritatea este descurajată în mod programatic, Centrul laBomba a desfășurat proiecte care au demonstrat că aceasta este totuși posibilă atunci cand există un concept puternic în spate. Conceptul de artă activă a înlocuit lipsa oricărui sprijin material din partea unor instituții pasive care ar fi fost în măsură și care ar fi trebuit, prin însuși statutul lor, să ofere sprijinul necesar. Intr-un stat care și-a abandonat cetățenii, condamnîndu-i practic la lipsa unei minime educații, la lipsa unui sistem de sănătate decent, la emigrație datorată imposibilității de a-și construi un viitor în țară, Centrul laBomba, prin toți oamenii care au reușit să se adune în jurul acestor concepte de artă activă, de artă comunitară a preluat efectiv cîteva dintre cele mai importante responsabilități ale statului roman: educația și cultura. Comunitatea de creație și-a inventat din mers propriile metode de supraviețuire și de funcționare, demonstrînd astfel că, in definitiv, nu avem nevoie de un stat român așa cum este el în acest moment. Prin eforturile lor, membrii comunității de creație din Rahova-Uranus au reușit să facă proiecte care depășesc nu doar penibilele “proiecte sociale” supervizate de stat și devenite surse grase de venituri pentru unii sau alții. Tot ce s-a întîmplat pe parcursul a cinci ani de zile depășește evident minima putere de înțelegere a oficialităților române. Statul, prin reprezentanții lui, se dovedește a fi cu un secol în urma inițiativelor de acest gen.Totuși, dacă evacuarea fizică se întîmplă sub ochii noștri, evacuarea simbolică este imposibilă. Harta sensibilă a acestei comunități solidarizate în jurul unor idei a fost trasată. Va trebui să îi urmeze altele bazate pe dezvoltarea principiilor descoperite în Centrul Comunitar laBomba. Statul român este, după cum se vede, atît de preocupat în a-și evacua cetățenii ( dovadă numărul mare de tineri ce hotărăsc să plece din țară din cauza lipsei oricărei perspective) și în special pe cei care gîndesc în afara unor norme ( dovadă evacuarea CNDB) sau pe cei care îl împiedică să își desfășoare afacerile dubioase în primul rînd din punct de vedere moral ( dovadă evacuarea Centrului Comunitar laBomba, precum și ceea ce se întîmplă cu hotărîrile recente în ceea ce privește proiectul minier de la Roșia Montană). În acest fel însă, statul român își semnează singur hotărîrea de evacuare în plan simbolic. Căci cine mai are nevoie de un stat care nu doar că nu susține proiecte care îi aduc beneficii simbolice importante, ci hotărăște să le demoleze pentru a instaura singura valoare pe care este capabil să o înțeleagă: banul?”

Gianina Cărbunariu – regizor/dramaturg independent

“Is just '”KEEP ON GOING!” Cel mai important lucru este că suntem împreună!”

Maria Drăghici – artist vizual și facilitator comunitar

“N-aș vrea să sune melodramatic, dar se pare că laBomba va deveni cu totul „comunitară“ exact în momentul în care va ajunge în stradă. Rahova-Uranus e o comunitate de evacuați și evacuabili. Istoria Ofensivei Generozității a început, acum șase ani, în stradă – nu va sfîrși, ci va continua în stradă, pentru că, la urma urmei, ceea ce-i dă identitate nu sînt pereții (și de-aia e vie, deci activă, și nu Teatru Național). Să squattăm, așadar, spațiul public – pe care avem din ce în ce mai puțin permisiunea să-l folosim. Atîta timp cît pentru cei statal responsabili acțiunile artistice din Rahova înseamnă doar impulsuri pentru piața imobiliară a cartierului, laBomba poate oricînd să se deplaseze, să squatteze, să se virtualizeze și să viruseze.”

Iulia Popovici – jurnalist

“laBomba a constituit un teritoriu comun de reprezentare publică pentru categorii de oameni şi categorii de proiecte, evacuate din lipsă de responsabilitate socială. În absenţa unor centre de educaţie contemporană, laBomba a avut rolul unui mediator cultural, care a creat un model viabil de coeziune comunitară. Un spaţiu de socializare a iniţiativelor pro-comunităţi nereprezentate. laBomba a fost un mod de gîndire atitudinală a unor politici culturale contemporane.”

Mihaela Michailov, dramaturg şi critic de artele spectacolului

“LaBomba este una din puținele inițiative cu adevărat de tip "grassroot" care în întreaga sa activitate încurajează actul artistic și cultural și a arătat prin exemple de bună practică cum acesta are un rol major în educație și crearea unui spirit de comunitate. O adevărată societate orientată spre includere și solidaritate se construiește doar prin încurajarea activităților comune, dincolo de bariere etnice, de naționalitate sau identitare de orice fel. LaBomba, prin activitatea ei generoasă și "ofensivă" arată că într-adevar se poate să construim o lume mai bună bazată pe incluziune și respect reciproc, și că arta și cultura au un rol major în această direcție. Activitatea LaBomba arată cum efectele marginalizării sociale sunt atenuate prin activități artistice și educaționale comune. Am fost și voi fi întotdeauna alături de LaBomba cât și de alți actori culturali independenți și le urez o bună continuare a activității, mai ales acum când au nevoie de sprijin moral dar și material. Sper să își poată găsi o nouă locație prin generozitatea posibililor mecena din București sau România.”

Alec Bălășescu – antropolog

“rahova non stop. 5 spectacole facute in 24 de h de catre 5 echipe. in noaptea proiectului cineva de la o casa din jurul parculetului parca ne-a adus o oala de ceai. am scris ceva despre o indragosteala de pusti. ideea era sa nu fictionalizam. andrei a scris un text cu un om care traia intr-o casa fara pereti, geamuri sau mobila. nu fictionaliza. seara a aparut si publicul, cei de-acolo iesisera familiar, in papuci de casa. Uneori faceau liniste, alteori se prindeau in propunere, aveam senzatia ca ambele tabere descopera lucruri importante. In timp, n-au mai existat tabere. Ci doar descoperiri. Asta trebuie sa mearga inainte.”

Ioana Blănaru – dramaturg

“Un centru comunitar cu o activitate importantă este pe cale să fie distrus. În loc de soluții pentru o comunitate amenințată și defavorizată vom avea și mai multe probleme! Un spațiu de întâlnire, în care să fie adresate problemele unei comunități fragile este vital. Și este nevoie de acest spațiu acolo unde acești oameni au deja o istorie personală și simt că aparțin. O societate care exclude va ajunge la tensiuni inevitabile.”

Manuel Pelmuș - coregraf si participant la atelierele laBomba

album REALITATI kickstart LIMANU

2010-10-18T21:14:00.005+03:00

Kickstart Limanu - comunicat de presă eveniment 13 septembrie

2010-09-11T18:13:00.003+03:00

Kickstart Limanu

proiect de artă activă pentru educaţie împreună

COMUNICAT DE PRESĂ

Kickstart Limanu - 13 septembrie 2010, ora 17.00 la Centrul Comunitar din comuna Limanu, judeţul Constanţa va avea loc prezentarea atelierului de Artă Activă pentru educaţie împreună Kickstart Limanu, prezentare susţinută de către copiii din comunitatea Limanu.

Kickstart Limanu este un proiect de educaţie creativă şi culturală în care copii cu vârste între şase şi cincisprezece ani au participat în ateliere de teatru, dans, desen şi educaţie vizuală, explorând realitatea din care fac parte, dezvoltându-şi potenţialul creativ, puterea de reprezentare şi de liberă exprimare prin produse culturale generate de ei şi experimentând pentru prima dată implicarea civică în viaţa comunităţii. Iniţiativa civică a copiilor s-a materializat printr-o vizită la primărie, unde au depus cereri semnate de către părinţi pentru continuarea activităţilor iniţiate în proiect.

Kickstart Limanu a început în luna august a acestui an şi se va finaliza în prima zi de şcoală. Timp de o lună copiii din Limanu şi-au desenat visele şi dorinţele, au dansat, au făcut prezentări, au documentat poveşti reale din comună, au filmat ştiri despre comuna Limanu, au relaţionat prin exerciţii de teatru, au construit din plastilină macheta ideală a centrului lor comunitar. Toate aceste activităţi au avut ca scop crearea unui reflex în programul lor zilnic de utilizare a unui spaţiu comunitar precum căminul cultural, lipsit de orice activitate până în prezent, atât recreativ cât şi educaţional.

Proiectul are ca scop facilitarea accesului la cultură pentru toată lumea, deschiderea de noi perspective şi posibilităţi pentru tinerii din comunităţi rurale fără un număr ridicat de evenimente cultural educaţionale, promovarea creativităţii copiilor din comunitatea Limanu ca model de bună practică pentru implementarea demersului şi în alte cămine culturale şi crearea de programe integrate cultural educaţionale încurajând dezvolatarea culturală în zone în care este subprezentată ca producţie şi acces. Scopul întregului demers este acela de a transforma cu adevărat căminul cultural într-un CENTRU COMUNITAR EDUCAŢIONAL ŞI CULTURAL, esenţial oricărei comunităţi.

„Am dansat, am băut apă, m-am jucat, am avut pauză, am dansat, am văzut când s-a dărâmat scena, m-am jucat cu plastilină, am povestit ce s-a întâmplat în Limanu şi cum am căzut în ghiol. Aş vrea la cămin pe viitor să desenez, să scriu, să ma joc cu plastilină, să fiu îmbrăcat frumos şi să fiu fericit.” (Marius Encuţă – 8 ani)

„Noi la atelier am făcut o grămadă de lucruri frumoase, de aventură cum ar fi: am desenat, am dansat, am făcut teatru, ne-am jucat , am făcut gimnastică, am făcut machete din plastilină, am scris ştiri, am mers la peşteră, la pădure, la ghiol, la biserică, la podul de fier, am jucat un joc numit Dorinţele-inelul Arabelei.” (Roxana Foca – 13 ani)

Proiectul Kickstart Limanu face parte din strategia pe termen lung a Ofensivei Generozităţii, de dezvoltare, implementare şi diseminare a metodei proprii de Artă Activă. Proiectul Kickstart Limanu este continuarea şi dezvoltarea pe termen lung a proiectului cadru Turneu la Ţară, prima intervenţie în acest demers având loc vara trecută în comuna Limanu.

Proiectul Kickstart Limanu este o iniţiativă Ofensiva Genorizităţii realizată cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, Primăria comunei Limanu, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, Veioza Arte şi Scot and Company Consulting.

Coordonatori proiect: Andreea Eşanu şi Bogdan Georgescu

Traineri: Andrei Ioniţă şi Tania Cucoreanu

Consultant management: Ioana Tamaş

cererile către primărie

2010-09-10T21:42:00.001+03:00

Vineri, copiii au învățat la atelier să scrie o cerere și au scris primele cereri către primărie pentru a li se permite în continuare accesul în căminul cultural. Dacă cererile vor fi aprobate, în weekenduri copiii vor continua pe cont propriu atelierele de mișcare, dans și desen. Au primit numere de înregistrare, au fost însoțiți de unul din părinți, pentru că nu pot depune cereri în nume propriu fiind minori și așteaptă un răspuns marți 14 septembrie 2010.

- pe lângă cererile depuse, copiii au dus și o invitație celor din primărie pentru evenimentul de luni.

revista proiectului Kickstart Limanu

2010-09-08T18:26:00.000+03:00

MACHETELE CENTRULUI COMUNITAR LIMANU

2010-09-01T21:12:00.007+03:00

CENTRUL COMUNITAR LIMANU ARE:

- Sală de spectacole cu oameni, scenă, microfoane, boxe, stație, scaune, spectatori, reflectoare, trupă de teatru, trupă de dans, cerc de acrobații, popice, panglici, picioroange, sfori, mingi;

- Sală de dans cu profesor, pian, bară la perete, bănci, casetofon;

- Sală de desen cu șevalete, pensule, acuarele, scaune, copii, spațiu de expoziții;

- Cerc de film cu televizoare, telecomenzi, DVD-uri, frigider cu sucuri, scaune;

- Sală de forță cu haltere, bicicletă, bandă de alergat, sac de box, gantere și alte aparate de gimnastică;

- Cerc de muzică cu instrumente și profesor;

- Centru multimedia cu reflectoare, aparate foto, calculatoare, proiector;

- Cerc de automodelism cu mașini teleghidate și pistă;

- Atelier de croitorie cu mașini de cusut, manechini, materiale, scaune;

- Sală de calculatoare cu acces la internet și cerc de limbi străine;

- sala de pictură (macheta 2)
- sala de film (macheta 2)
- sala de forță (macheta 2)
- sala de balet (macheta 2)
- centrul de calculatoare și limbi străine (macheta 2)
- toaleta (macheta 2)
- sala de spectacole, în desfășurare - un spectacol de acrobații (macheta 2)
- sala de calculatoare cu internet (macheta 1)
- sala multimedia (macheta 1)
- atelierul de automodelism (macheta 1)
- sala de spectacole, în desfășurare - concert și concurs de ridicări greutăți (macheta 1)
- vestiar

prezentările copiiilor participanți la atelier

2010-08-16T19:05:00.017+03:00

Radu Marian Macovei

Mă numesc Radu Marian Macovei.Oamenii care mă cunosc îmi spun Radu. Am 8 ani, în februarie împlinesc 9. Am o soră pe nume Cătălina.Când o să fiu mare vreau să mă fac bucătar, mâncarea mea preferată este ciorba, îmi place Michael Jakson şi dacă ar fi sa joc într-un film aş vrea sa joc Mister Bean.

Cătălina Macovei

Mă numesc Macovei Cătălina, dar cel mai des mi se spune Cătă. Sunt născută în zodia leu pe 28 iulie1999. Am 11 ani şi intru în clasa a V a. Mai am un frate pe nume Radu care este partenerul meu de joacă. Când sunt singură îmi place să ascult muzică şi alte lucruri de fete. Cel mai mult îmi place să îmi petrec timpul cu pisoiul meu. Nu îmi place de loc să cânt şi să jocuri de băieţi.

Când voi fi mare vreau să mă fac manichiuristă sau coafeză. Îmi place muzica uşoară dar nu am niciun cântăreţ sau formaţie preferată. Mâncarea mea preferată este pizza. Azi-noapte am visat ca aveam foarte mulţi bani. De obicei îmi plac filmele cu animale şi aş juca în rolul stăpânului animalelor.

Gabriela Alexandra Popovici

Bună, mă numesc Popovici Alexandra Gabriela şi am 8 ani. Eu m-am născut pe 13 decembrie 2001. Acum trec în clasa a III a. Învăţ foarte bine şi imi place foarte mult să scriu şi să citesc. Îmi plac culorile roz, bleu , negru şi alb. Eu mă joc cu verişorii şi verişoarele mele. Sunt din comuna Limanu, judeţul Constanţa.

Cand mă fac mare vreau să fiu doctor. Îmi place formaţia Aqua şi cîntăreaţa Shakira. Mâncarea mea preferată este piureul cu şniţele, frigăruiile şi pilaful. Azi-noapte am visat că mi-a murit bunica.

Dacă ar fi să joc într-un film aş vrea să joc rolul Belei.

Marian Savu

Mă numesc Savu Marian Emilian. Eu am 11 ani. Mie îmi plac jocurile pe calculator şi jocul meu preferat se numeşte Psi Ops. Eu stau în Linamu în comuna Constanţa. Mie nu-mi place să fiu deranjat de la calculator. Animalul meu preferat este jaguarul şi pantera. Eu am trei căţei unul mare şi doi mici şi o pisică cu pui. Eu stau pe strada Vasile Alecsandri nr. 54.

Când o să fiu mare vreau să fiu muncitor constructor. Îmi place formaţia Aerosmith. Îmi place salata de vinete. Eu am visat azi-noapte monştrii pe motocilclete. Mie îmi place filmul Iron man 2 şi mi-ar plăcea să joc rolul omului de fier.

Alex Encuţă

Mă numesc Encuţă Alexandru. Am 9 ani. Sunt din judeţul Constanţa, comuna Limanu. Animalul meu preferat este leul. M-am născut în anul 2001, 25 februarie şi sunt nebun după Michael Jakson.

Când voi fi mare vreau să fiu cântăreţ ca Michael Jakson. Mâncarea mea preferată este pizza, am visat aseară că m-am sărutat cu o fată. Filmul meu preferat este Regele Scorpion şi aş vrea sa fiu personajul care se transformă în scorpion.

Alexandra Teodora Luciu

Sunt Alexandra Teodora şi am 11 ani jumătate. Mi se spune Aca. Mie îmi place ca lumea să ştie că îmi place să dansez. Îmi plac căţeii şi pisicile micuţe. Îmi place să înot şi să mă îmbrac frumos.

Cand mă fac mare vreau să devin dansatoare. Mie îmi plac toate melodiile în afară de Michael Jakson. Îmi plac cartofii prăjiţi. Am visat că merg la aqua magic şi chiar am mers. Dacă aş juca într-un film mi-ar plăcea să fiu cea mai importantă.

Alecsandra Diana Boboşatu

Bună, mă numesc Boboşatu Alecsandra şi am 11 ani. Sunt din comuna Limanu, judeţul Constanţa. Sunt o fată cu părul blond şi ochi verzi. Mie îmi place să stau la calculator să ma joc şi să vorbesc cu colegii pe internet. Mie îmi plac foarte mult animalele şi mai ales iepurii. Îmi place să desenz şi să scriu şi să mă joc cu fratele meu mai mare. Mie îmi place să ma dau skate-ul şi rolele şi să mă plimb cu bicicleta.

Eu aş vrea sa ma fac dansatoare, îmi place muzica cu manele şi formaţia lui Puya. Mâncarea mea preferată este salata cu cartofi prăjiţi si friptură. Filmul meu preferat este Stăpânul Inelelor şi nu vreau să joc într-un film.

Elena Ciocotiş

Numele meu este Elena şi m-am născut în 1999 pe 21 mai la ora 4 dimineaţa. Mie îmi place să dansez şi să cânt chiar dacă nu am voce. Îmi plac pisicile şi îmi place să ma joc pe calculator. Trec în clasa a VI a. Cred că mă voi descurca anul acesta. Eu am un frate mai mic pe care îl cheamă Ciocotiş Nicolae. Sunt alergică la nuci.

Eu vreau să mă fac când o să fiu mare doctoriţă. Îmi place muzica Celinei Gomez şi formaţia Alb-Negru. Mâncarea mea este puiul la rotisor şi cartofii prăjiţi. Am visat aseară că eram o prinţesă răsfăţată care făcea ce vroia. Filmul meu preferat este Hana Montana şi vreau să joc rolul lui Maili.

Daniel Foca

Mă numesc Dani şi îmi place îngheţata. Îmi place să mă joc cu prietenii şi cu mingea. Eu de marţi până vineri merg la rugby, 2 ore, de la 8 la 10. Prietenii mă strigă Mititelu' şi nu îmi place. Eu ascult Puya şi 3 sud est. Mâncarea mea preferată: spaghetele cu sos şi cu usturoi. Azi-noapte am visat frumos. Filmul meu preferat este Vaporul Scufundat şi mi-ar plăcea să joc în acest film personajul principal.

Foca Roxana Gabriela

Numele meu este Foca Gabriela Roxana. Am 13 ani, m-am nascut pe 16 iulie, ora 12 noaptea, anul 1997. Ştiu că ar trebui să intru în clasa a VII a dar de fapt o să intru în clasa a VIII a pentru că mami şi tati m-au dat la 6 ani la şcoală. Zodia mea este rac. Animalul meu de casă preferat este pisica. În timpul liber îmi place să mă uit la televizor. Materia mea preferată este limba română. Nu îmi plac limbile străine în afară de spaniolă. Îmi place să desenez şi să învăţ repede. Chiar dacă nu am voce, pasiunea mea este cântatul.

Când voi fi mare eu vreau să ma fac actriţă. Îmi place muzica uşoară şi să ascult 3 sud est. Mâncarea mea preferată este pizza făcută în casă. Azi-noapte am visat că era iarnă şi era foarte puţină zăpadă afară, în schimb era noroi. Parcă eu şi fraţii mei, mergeam cu colindul şi ajunsesem la casa unei femei bătrâne. Ea era îmbrăcată în alb. Prima data s-a purtat urât cu noi, dar dupa aceea s-a purtat foarte frumos. Şi parcă ne dăduse câte o bomboană iar dupa aia am plecat.

Filmul meu preferat se numeşte Iubesc pe cine nu trebuie, este o comedie. Dacă aş juca într-un film mi-ar plăcea să am rolul principal.

Florentina Stoian

Bună, sunt Stoian Florentina , am 11 ani şi trec în clasa a Va. Îmi place să dansez, îmi doresc să devin învăţătoare, fotomodel sau ospătăriţă. Îmi place să mă aranjez, să mă îmbrac frumos şi să merg la cumpărături. Cam atât despre mine, pa !

KICK START LIMANU 1 august - 15 septembrie 2010

2010-08-01T18:00:00.002+03:00

copiii participanți

1. Adamescu Ana Maria Alina

2. Beldie Teodor

3. Boboşatu Alecsandra Cristina

4. Ciocotiş Elena

5. Cobei Nicuşor

6. Drăguţ Ştefan Robert

7. Encuţă Alexandru

8. Encuţă Bianca

9. Encuţă Gabriel

10. Encuţă Marius

11. Foca Daniel

12. Foca Roxana Gabriela

13. Hoţei Mariana

14. Luciu Ana Maria

15. Luciu Alexandra Teodora

16. Macovei Cătalina

17. Macovei Radu

18. Merlă Steliana

19. Mihail Ştefan Cristian Ion

20. Paraschiv Costin Sandu

21. Popovici Gabriela Alexandra

22. Stoian Florentina

23. Savu Marian

24. Vilău Ana Maria

25. Vlădescu Mircea Cosmin

A Bucarest, les ondes de choc de la Bomba

2010-03-15T15:47:00.002+02:00

Par Jean-Pierre Thibaudat | Journaliste | 06/03/2010 | 13H17

C'est une maison basse dans le quartier Rahova-Uranus de Bucarest, non loin du marché aux fleurs. C'est la Bomba !

« Ah vous allez à la Bomba ! »

Sans être explosif, le quartier a été salement chahuté par l'Histoire, naguère industrielle, aujourd'hui oscillant entre destructions (et donc expulsions), réhabilitations (et donc expulsions) et nouveaux édifices rutilants (certains y voient déjà un futur coin chaud de la capitale roumaine).

Cette maison qui fut une discothèque, tous les habitants du quartier -gitans pour la plupart- la connaissent. « Ah vous allez à la Bomba ! Oui on y va ». En marge d'un festival de théâtre dans la capitale roumaine, on m'avait convié à y voir « I am special ».

Rancière et les enfants

Dans la journée, le « centre communautaire la Bomba » tient lieu d'atelier de couture. On a repoussé les machines à coudre sur le côté, installé des bancs. Des enfants du quartier courent le long des travers, c'est la fête, c'est aussi leur maison. Ils connaissent bien les acteurs, ils travaillent avec eux. C'est un lieu d'enseignement permanent, d'éducation pour les adultes et les enfants, où, pour expliquer leur démarche, les animateurs et les commentateurs citent le livre de Jacques Rancière « Le Maître ignorant ».

Devant les bancs, le spectacle va commencer. Les moyens du bord (tables, chaises) tiennent lieu de décor, l'éclairage est rudimentaire.

L'anglais du ménage

L'histoire que racontent les acteurs a défrayé la chronique dans la presse roumaine : celle d'une femme de ménage devenue, via un concours, professeur d'anglais auxiliaire à mi-temps, et demeurant femme de ménage pendant le reste de son temps.

L'affaire a fait scandale. Certains ont vu là un signe patent d'un « état déplorable de l'enseignement », d'une « dévalorisation » du métier. Est-ce donc un crime qu'une femme de ménage puisse aussi enseigner l'anglais ?

Les acteurs sont de jeunes professionnels, ils font partie de « du projet Tanga » et dumouvement « L'Offensive de la générosité » (regroupant des artistes de différentes disciplines) qui travaillent dans le quartier depuis quatre ans. Bogdan Goergescu, un des animateurs du groupe, est le plus disert, mais les notions de collectif, la non hiérarchie et la non spécialisation (ils sont tous un peu acteurs, dramaturges, metteurs en scène) leur sont chères.

Moment d'art actif

Après avoir lu cette histoire dans la presse, ils ont décidé d'enquêter en se rendant dans le village de la femme par qui le scandale est arrivé. Le spectacle raconte tout cela à l'emporte-pièce. De brèves scènes efficaces, qui ne soucient pas d'esthétique mais de lisibilité. C'est diablement efficace. Ils appellent cela de « l'art actif ».

S'en suit une discussion. Bogdan explique la genèse du spectacle et profite de cette reprise de « I am special » à la Bomba pour raconter comment ce fut là le premier épisode du projet baptisé « Tournée à la campagne ».

Se réapproprier les maisons de la culture

Après la création à la Bomba, l'été dernier, ils sont allés jouer « I am special » dans plusieurs maisons de la cultures de différentes bourgades. Ces établissements, datant des années Ceausescu, en sommeil depuis des années, sont des coquilles vides. La vie culturelle a déserté ces établissements, et en matière d'éducation cela ne vaut guère mieux.

« Nous avons choisi cette histoire comme point central de notre projet pour amener à discuter de l'égalité des chances et ouvrir de nouvelles perspectives aux élèves de ces communes » dit Bogdan. Le but serait de transformer ces maisons de la culture en espaces communautaires et que les habitants se réapproprient ces lieux.

Sous la houlette de Caragiale

Les acteurs sont restés cinq jours dans chaque village. Cela ne suffira pas à réaliser leur rêve, mais c'est un début. Parmi ces lieux : Dimbovita, où la maison de la culture porte le nom du grand Ion Luca Caragiale. Ce qui est légitime puisque le père du théâtre roumain et maître de Ionesco est né là. Caragiale veille sur la Bomba.

► La Bomba Rahova-Uranus - Centre communautaire, 194 Calea Rahovei, Bucarest (Roumanie)

(Remerciements à Julia Popovici et Mirella Patureau pour la rédaction de cet article)

summer - observational short movie

2009-10-25T12:15:00.001+02:00

(video part of I AM SPECIAL performance)

Turneu la țară - program pilot pentru reconversia căminelor culturale

2009-09-29T18:42:00.000+03:00

Eveniment - Turneu la Tara - raport final al proiectului pilot

2009-09-29T11:23:00.005+03:00

Comunicat de Presă

eveniment TURNEU LA ȚARĂ – raport final

pentru înființarea Centrului Resursă pentru Educație și Artă Activă CREAA

30 septembrie 2009, la ora 14.00 sala Multimedia a Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului

Pe data de 30 septembrie 2009, la ora 14.00, în sala Multimedia a Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului va avea loc prezentarea proiectului Turneu la Țară, imagini document din cele patru intervenții - Limanu, Săsarm, I.L. Caragiale, Păușești Măglași, alături de prima intervenție care a avut loc în Centrul Comunitar deja existent laBomba Rahova-Uranus. În urma dezbaterilor publice desfășurate în fiecare din cele patru cămine culturale implicate, pornind de la propunerile membrilor comunității am construit un program de revitalizare și tranforamare a căminelor culturale în centre comunitare pentru educație creativă și artă activă. În fiecare din cele patru centre am stabilit contacte cu membrii activi ai comunității, oameni gata să înceapă să desfășoare activități, atât pentru copiii din comunitate cât și pentru adulți. Programul de reconversie al acestor centre și de creare a rețelei de centre comunitare pentru schimb de experiență și reprezentabilitate ar trebui demarat cât mai curând posibil, crearea unei distanțe prea mari în timp între intervenția care a avut deja loc și demararea programului, putând încetini lucrurile și mai mult decât sunt deja, din cauza unor așteptări create inevitabil prin prezența noastră în aceste centre. Raportul situației căminelor culturale și Programul de Reconversie a Caminelor Culturale în Centre Comunitare vor fi predate oficial ministrului culturii, cu speranța că aceste instrumente de lucru puse la dispoziție de inițiativa Ofensiva Generozității să constituie punctul de pornire pentru crearea unei strategii cultural educaționale pe termen lung pentru oamenii din mediul rural.

Înființarea Centrului Resursă pentru Educație și Artă Activă CREAA (cele trei componente – Centrul Comunitar pentru Educație și Artă Activă (coordonator Irina Gâdiuță), Centrul de Teatru Comunitar (coordonator Bogdan Georgescu) și Școala de Teorie și Practică Documentară Film/Doc (coordonator Maria Draghici) este scopul principal al tuturor proiectelor desfășurate de inițiativa Ofensiva Generozității în perioada 2006 – 2009.

echipa proiectului Turneu la Țară

Andreea Eşanu, Bogdan Georgescu, Monica Marinescu, Sever Andrei, Sînziana Nicola

documentare

Vlad Georgescu, Bogdan Paraschiv

Invitați: Teodor Paleologu, Alexandru Bălășescu, Nicolae Mandea, Paula Popoiu, Voicu Rădescu, Carmen Croitoru, David Schwartz, Ioana Păun, Iulia Popovici, Constantin Vică, Robert Bălan, Andra Matzal, Florentina Bratfanof, Amalia Enache.

Proiectul Turneu la Țară este o inițiativă Ofensiva Generozităţii şi tangaProject cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale Bucureşti, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Sponsor: Scot and Company Consulting. Partener media: HotNews.

Turneu la ţară - proiect de artă comunitară şi retrocedare activă - este un proiect care îşi propune în primul rând facilitarea accesului la cultură pentru orice categorie socială, deschiderea de noi perspective şi posibilităţi pentru tinerii din comunităţi rurale fără un număr ridicat de evenimente cultural-educaţionale şi retrocedarea poveştilor comunităţilor care le-au generat. În cadrul acestui proiect este retrocedată prin spectacolul de teatru povestea femeii de serviciu care a devenit legal, cu jumătate de normă, profesor de engleză, păstrându-şi însă şi postul de femeie de serviciu - acestă alegere generând controverse.

Ofensiva Generozităţii este iniţiativa care a adus împreună între 2006-2009, comunităţi, voluntari, artişti, organizaţii nonguvernamentale, instituţii publice şi investitori privaţi. Principiul de construcţie al echipei este interdisciplinaritatea şi adaptabilitatea în funcţie de necesităţile specifice fiecărui proiect în parte.Iniţiativa Ofensiva Generozităţii are ca ţintă implementarea şi dezvoltarea conceptului de artă activă / artă comunitară, recuperarea funcţiei sociale a artei şi facilitarea accesului liber la cultură al tuturor. Timp de trei ani, zona Rahova-Uranus (Bucureşti) a reprezentat zona pilot pentru implementarea şi dezvoltarea conceptului de artă activă / artă comunitară.

Foto Album Turneu la Țară

2009-09-28T04:04:00.006+03:00

La ţară la Caragiale

2009-09-14T03:59:00.001+03:00

Fosta comună Haimanale, locul în care s-a născut dramaturgul Ion Luca Caragiale, poartă acum numele „marelui om”, dar asta e singura sa legătură cu teatrul. proiectul "I am special" a mai schimbat cate ceva.

Pe vremuri, funcţiona şi aici, ca în orice comună care se respecta în regimul comunist, un Cămin Cultural. Activitatea de bază era discoteca, serile se mai proiecta câte un film, iar o „formaţie de muzică” făcea repetiţiile în incintă. Acum, pe uşa Căminului Cultural atârnă lacătul. Într-una dintre camerele acestuia se află Biblioteca, însă de câteva luni nu mai are cine să împrumute cărţile, fiindcă ultima bibliotecară a găsit un serviciu mai bun, iar salariul pe care îl oferă consiliul comunal nu motivează pe nimeni.
Totuşi, în ultimele zile de vară, ceva s-a întâmplat şi a adus puţină animaţie în acest loc pe care oamenii ajunseseră să-l ocolească. Curtea mare din faţa Căminului Cultural, unde a crescut iarba înaltă, nederanjată de nimeni, a devenit un loc de parcare ad-hoc, iar lacătul de pe uşă a dispărut. Am ajuns în comuna I.L.Caragiale, la 25 de km de Ploieşti, ca să văd spectacolul „I am special- Sunt special” din cadrul Turneului la ţară organizat de un grup de tineri actori şi regizori. Ideea proiectului, organizat cu sprijinul AFCN şi al Universităţii de Teatru şi Film din Bucureşti, era să se joace acelaşi spectacol în cămine culturale din mai multe sate din ţară, pentru a reanima din interior activitatea lor. Ideea tinerilor organizatori era să-i ajute pe oamenii din respectivele comune să-şi amintescă de Căminul Cultural şi să încerce să-l redea vieţii comunităţii. Un drum lung care a început greu.
Ca spectator, am întâmpinat şi eu obstacole: în ciuda indicaţiilor, m-am rătăcit, iar când am întrebat un trecător, chiar în centrul comunei, lângă monumentul dedicat dramaturgului, unde e Căminul Cultural, omul a declarat senin că... nu există aşa ceva! La faţa locului, oamenii care veniseră – convinşi prin discuţii „om la om” că nu au de ce să se sperie – erau timizi şi crispaţi, de parcă ar fi urmat să asiste la o întâlnire cu extratereştrii. Copiii care se împungeau şi râdeau erau admonestaţi imediat, iar părinţii lor păreau că-şi cer scuze tot timpul.
Spectacolul „I am special” spune povestea unei femei de serviciu care a ajuns să îndeplinească şi rolul de profesor de engleză în şcoala de ţară la care era angajată, caz povestit şi de presă la data „descoperirii lui senzaţionale”. Prezentat atunci ca un caz nemaiauzit, prilej de critică severă la adresa Ministerului Educaţiei, care a pierdut de sub control sistemul, mai ales când vine vorba despre şcolile de la ţară, cazul este mai atent explicat în spectacol, astfel încât minţile oamenilor să fie deschise: nu e nimic greşit în a face două munci, chiar dacă atât de diferite, cu condiţia să le faci bine. Rezultatul e că le oferi copiilor şansa de a învăţa o limbă străină într-un colţ de lume unde nu vrea să vină nici un profesor calificat. Regizorul Bogdan Georgescu şi colegii lui Andreea Eșanu, Sever Bârzan, Monica Marinescu, Sînziana Nicola, Vlad Georgescu au jucat un spectacol viu, cu soluţii interactive, care să implice câte puţin şi publicul, atenuând distanţa dintre sală şi scenă, dar şi cu ideea foarte contemporană de a face trecerea de la o scenă la alta prin scurte intervenţii de rap cu accente sociale în versurile lui.
Reacţiile spectatorilor, dintre care mulţi nu fuseseră în viaţa lor la teatru, ar fi dat speranţe oricărui oficial preocupat de gradul de educaţie al cetăţenilor din mediul rural – cu condiţia să fi fost vreunul pe acolo! Consilierul cultural al Primăriei din comună a „luat cuvântul” la discuţia ce a urmat spectacolului ca să spună că tinerii actori „i-au deschis orizontul”, să-şi facă apoi autocritica fiindcă ţine clădirea Căminului închisă cu lacătul şi consumă bani de la buget numai „pentru întreţinerea clădirii” şi să promită că, cine va veni peste un an va vedea că „alta va fi situaţia”.
Excursia m-a adus brusc cu picioarele pe pământ, pregătindu-mă pentru începerea stagiunii. Cum spuneam în Gândul, trăim cu toţii acasă la Caragiale
http://www.gandul.info./opinii/acasa-la-caragiale-4870554

- Cristina Modreanu
http://teatruldeazi.blogspot.com/2009/09/la-tara-la-caragiale.html

dezbatere păușești - măglași

2009-09-06T10:35:00.001+03:00

teatru ca interventie politica - suplimentul de cultura

2009-09-06T10:05:00.004+03:00

Teatrul devine fenomen de reprezentare a unei colectivitati atunci cind se plaseaza in dramaturgia sociala a colectivitatii respective pentru a-i defini discursul identitar. Prin insertia in interiorul comunitatii, teatrul este promotorul unei retrocedari de statut multiplu. Este vorba de statutul unor spatii comunitare cu dizabilitati de integrare in circuit, de statutul apartenentei la aceste spatii si de statutul unor demersuri spectaculare care isi folosesc din plin dimensiunea publica. Turneu la tara, proiect desfasurat in perioada 11 iulie – 16 august pe o axa teritoriala care a pornit din Rahova Uranus, Bucuresti, si s-a incheiat la Pausesti-Maglas, Vilcea, a fost initiat de un grup de artisti comunitari – Andreea Esanu, Bogdan Georgescu, Monica Marinescu, Sever Andrei, Sinziana Nicola, documentare: Vlad Georgescu.

Un astfel de proiect ar trebui sa devina, intr-o tara normala, un program-pilot de educatie prin teatru si de politica socio-culturala. Proiectul are mai multe componente care il transforma intr-un dispozitiv de revitalizare a comportamentului public si de instituire a unei perceptii democratice la nivelul politicii sanselor. Spectacolul I am Special, care porneste de la documentarea unui caz real – o femeie de serviciu a obtinut, prin concurs, o jumatate de norma ca profesoara suplinitoare de engleza la scoala in care dadea cu mopul – a fost urmat, in fiecare zona rurala in care a fost jucat, de o discutie focusata pe refrisarea caminelor culturale. Cum se raporteaza comunitatea la ele? Cum pot fi readuse in miezul preocuparilor si intereselor comune?

Turneu la tara lanseaza o dezbatere pe mai multe paliere de si in criza. Pe de o parte propune, prin spectacol, un teatru de proximitate tematica, perfect adaptat locului unde este performat. Creatorii spectacolului au ales o tema in care publicul comunitatii sa se poata regasi si prin care sa-si poata pune sub semnul intrebarii principii si prejudecati. Criza sistemului educational, evidenta prin lipsa de profesori in mediul rural, este adusa acolo unde ea afecteaza cel mai grav invatamintul: in comunitati care se confrunta cu aceasta problema si, mai ales, cu blocajul de deschidere in ceea de priveste sfidarea performarii de rol predatate. Cazul profesoarei “bicefale” devine modalitate de testare a mentalitatii colective. Cum este perceputa notiunea de autoritate in spatii care functioneaza, de cele mai multe ori, ca niste comunitati inchise la nivelul intransigentei fata de roluri de comportament prestabilite? Poate fi privita ca autoritate o profesoara care, printre reprize de dat cu mopul, preda engleza? Este statutul social un dat imposibil de reformatat si de adaptat prioritatilor sociale? I am Special dezbate, pe de o parte, criza identitatii unui sistem educational reformat fictiv, imbicsit de programe retrograde si imun la orice dus rece si, pe de alta parte, o criza de responsabilitate civica. Spectacolul are, prin prezentarea cazului, semnificatie de reprezentare iconica a unei realitati sociale.

Turneu la tara depaseste nivelul unei caravane teatrale

Turneu la tara livreaza Ministerului Culturii si Ministerului Educatiei un pachet de initiative care n-au nevoie decit de elaborare ulterioara sustinuta si de continuitate pe termen lung. Proiectul initiaza piste de cercetare si practici care au la baza o gindire teatrala profund eficienta prin felul in care isi negociaza aria de interventie. Turneu la tara depaseste nivelul unei caravane teatrale. Este un act politic esential prin dimensiunea critica pe care o implica in mijlocul unor comunitati care au nevoie de instrumente echilibrate de raportare la evenimente sociale.

Itinerarea face posibila implementarea unui model de activare a centrului comunitar devenit institutie pasiva. Paradoxal, in zona rurala, centrul – caminul cultural – a pierdut un rol social substantial, cel de pol de coagulare a dezbaterilor publice si a initiativelor cu cirlig in nevoile si dorintele comunitatii. Tocmai de aceea e important ca aceste camine sa-si recistige localizarea politica, adica sa fie centre ale dramaturgiei colectivitatii, ale naratiunilor sociale, spatii in care oamenii sa-si dramatizeze problematicile cu care se confrunta si pentru care sa inventeze noi formule de folosire.

E necesara o cartografiere a caminelor la nivel de mentalitate, in asa fel incit ele sa reintre in reflexul de reprezentare colectiva si sa aiba functia unor mediatori de socializare. Potentialul lor este uluitor daca ne gindim doar la faptul ca batalia pentru un spatiu artistic esueaza de cele mai multe ori.

Artistii din Turneu la tara devin generatori de constiinta civica, formatori de perceptie comunitara, manageri culturali intr-un proiect de actionism social care are toate datele sa se transforme in program national de educatie teritoriala.

dati cu mopul in caminele culturale

2009-08-20T18:54:00.003+03:00

arhiva TURNEU LA ȚARĂ

2009-08-19T13:33:00.002+03:00

cele cinci intervenții au avut loc. am fotografiat și înregistrat. urmează partea de montaj și organizare a materialului, urmând ca prezentarea video privind reconversia căminelor culturale - episodul OFICIAL EXIST - HARTA SENSIBILĂ al Ofensivei Generozității să fie prezentat pe 30 septembrie 2009 în sala Multimedia a Ministerului Culturii

Ultima interventie din Turneu la Tara - 16 august - Pausesti Maglasi

2009-08-12T17:26:00.006+03:00

I.L. Caragiale

DUMINICĂ 16 AUGUST 2009 ORA 17.00

la PAUSESTI MAGLASI - Vâlcea

ultima intervenție a proiectului

TURNEU LA ŢARĂ

//proiect de artă activă pentru educaţie împreună//

I AM SPECIAL

//spectacol de teatru comunitar şi artă activă//

Echipa proiectului:

Andreea Eşanu, Bogdan Georgescu, Monica Marinescu,

Sever Andrei, Sînziana Nicola

Proiectul a debutat pe 11 iulie cu prima reprezentare a spectacolului I AM SPECIAL , la centrul comunitar la Bomba din cartierul bucurestean Rahova

Un proiect Ofensiva Generozităţii şi tangaProject cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale Bucureşti, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Sponsor: Scot and Company Consulting. Partener media: HotNews

contact: bogdan georgescu – bogdangeorgescumail@yahoo.com // 0720469021

articole noi: "Hamletiana" la Sasarm si Cultura de vară (III)

2009-08-12T10:09:00.004+03:00

"Hamletiana" la Sasarm

Cultura de vară (III)
de: Cristina Modreanu

NR. 30
August 12, 2009 - Art Act Magazine - http://www.artactmagazine.ro/cultura_de_vara__iii.html

E destul de clar: după ce vezi anunţurile acelea triste atârnând pe uşile teatrelor din Bucureşti - "inchis până la toamna" - iti dai seama că trebuie să părăseşti "incinta" dacă eşti în căutare de ceva animaţie culturală . O destinaţie mai excentrică decât comuna Caragiale (fostă Haimanale) - locul de naştere al "genialului dramaturg" -" nici că se poate . M-a mobilizat un proiect de care auzisem deja de ceva vreme şi care acum s-a apropiat cel mai mult de Bucureşti: "Turneu la tara", o iniţiativă a regizorului Bogdan Georgescu (tanga project, ofensiva generozităţii). Idea e simplă: oamenii din mediul rural au nevoi culturale şi recreative de care nu-i pasa nimănui. De ce să nu încerci să animi cumva acele cămine culturale construite de comunişti şi care zac acum cu lacătul pe uşă?

Zis şi făcut, deci: Georgescu a scris şi a regizat un text având ca subiect cazul unei persoane care a ajuns să lucreze cu jumătate de normă ca femeie de serviciu, iar cu jumătate de normă ca profesoară de engleză în aceeaşi şcoală, din lipsa de personal. Ranchiunile şi ignoranţa colegilor şi părinţilor elevilor au adus-o în ochiul public, determinând-o să renunţe, dar în spectacol femeii i se mai dă o şansă, aceea de a face ceea ce trebuie, anume să continuie să-şi facă treaba bine, indiferent cât de incompatibile ar părea cele două ocupaţii. Fiindcă altfel, copiii din satul ei, unde nici un profesor nu vrea să meargă, nu vor învăţa engleza niciodată.

Prezentând spectacolul în sate aflate în aceeaşi situaţie, Georgescu merge şi mai departe, provocând după fiecare vizionare discuţii cu spectatorii şi cu autorităţile - câte şi cum sunt ele. In cazul de fata, erau gata "sa-si ia angajamentul" ca vor face tot ceea ce n-au facut in 20 de ani cati au trecut de la Revolutie. Numai ca Georgescu a promis la randul lui: "ne vom intoarce", iar propozitia suna ca intr-un film american cu eroi pozitivi care salveaza lumea (adica opusul celor cu care statea de vorba in satul uitat de lume).

Ideea lui şi a micii echipe ce-l însoţeşte în acest demers utopic (sprijinit dupa multe chinuri de AFCN) este să provoace suficientă animaţie, încât după plecarea lor oamenii să continuie să deschidă din proprie initiativa uşile căminelor culturale pentru spectacole, ateliere de meserii, filme, muzică, ore de limbi străine sau orice i-ar putea face să simtă că trăiesc.

O misiune de care şi Caragiale ar fi fost probabil mândru.

dezbatere comuna caragiale - sat caragiale

2009-08-10T10:46:00.000+03:00

TURNEU LA ȚARĂ - la I.L. Caragiale

2009-08-05T16:23:00.004+03:00

DUMINICĂ 9 AUGUST 2009 ORA 17.00

La CĂMINUL CULTURAL

din

COMUNA I.L. CARAGIALE

(sat Ghirdoveni)

I AM SPECIAL

spectacol de teatru comunitar şi artă activă

TURNEU LA ŢARĂ

//proiect de artă activă pentru educaţie împreună//

Echipa proiectului:

Andreea Eşanu, Bogdan Georgescu, Monica Marinescu,

Sever Andrei, Sînziana Nicola

contact: bogdan georgescu – bogdangeorgescumail@yahoo.com // 0720469021

fotografii Turneu la Tara la Sasarm

2009-08-04T18:49:00.003+03:00

duminica - 2 august 2009 - SĂSARM - BISTRIȚA NĂSĂUD

2009-07-28T13:17:00.002+03:00

DUMINICĂ 2 AUGUST 2009 ORA 17.00

La CĂMINUL CULTURAL

din SĂSARM – BISTRIȚA NĂSĂUD

I AM SPECIAL

spectacol de teatru comunitar şi artă activă

TURNEU LA ŢARĂ

//proiect de artă activă pentru educaţie împreună//

Echipa proiectului:

Andreea Eşanu, Bogdan Georgescu, Monica Marinescu,

Sever Andrei, Sînziana Nicola

Comunitate si Autenticitate - Constantin Vica

2009-07-28T12:30:00.002+03:00

REGIMUL ARTELOR ŞI MUNIŢIILOR

Back

Constantin VICĂ
Comunitate & autenticitate

Marţi, 7 iulie, a avut loc deschiderea oficială a Centrului Comunitar pentru Educaţie şi Artă Activă laBOMBA Rahova-Uranus. Povestea începe acum trei ani, cînd o echipă de artişti vizuali şi performativi, uniţi într-o asociaţie numită Ofensiva Generozităţii, a ajuns pentru prima dată în ceea ce a mai rămas din vechiul cartier Uranus. Acolo au descoperit o comunitate fragilă, marginalizată şi ne-reprezentată în spaţiul public. Şi au rămas. Ca orice proiect comunitar, şi acesta a avut nevoie de timp pentru a cîştiga încrederea membrilor comunităţii şi pentru a detecta mecanismul schimbării. Majoritatea celor care locuiesc în zonă sînt victime ale schimbărilor haotice în regimul proprietăţii private şi retrocedărilor – acolo unde statul nu intervine, arta socială reconstruieşte şi regenerează. În 2007, fosta discotecă a zonei devine spaţiul primului Centru Comunitar autonom şi alternativ din România. Nici pînă acum autorităţile locale nu s-au implicat. Tot în 2007 a început seria de concerte Biluna – un grup format din copiii comunităţii (organizaţi de Irina Gîdiuţă) care, împreună cu muzicieni profesionişti, au susţinut concerte în diferite spaţii culturale bucureştene: Green Hours, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Street Delivery. La finalul anului trecut, Ofensiva Generozităţii a editat şi un catalog care prezintă şi documentează ultimii trei ani trăiţi în comunitatea Rahova-Uranus.

Deschiderea oficială a fost o întîlnire multiculturală. În micuţa bucătărie a Centrului laBOMBA (Calea Rahovei, nr. 194) au gătit împreună Electric Brother, doamna Sumhaila (fostă refugiată, acum cetăţean român) şi familia Eremia (cei care au transformat laBOMBA din discotecă în atelier de croitorie şi spaţiu educaţional). În acest timp se putea urmări filmul Flexible, investigaţie video despre percepţia dansului în trei comunităţi din Bucureşti.

Centrul a fost deschis oficial de Jaap Werner, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos, care nu a ţinut un discurs (aşa cum ar fi făcut orice politician român), ci a invitat copiii pe scenă. Concertul Biluna Jam Session, ultimul din acest an, a adunat în faţa laBOMBA toţi membrii comunităţii, de la copii jucîndu-se pe stradă la adulţi dansînd şi cîntînd alături de copiii lor de pe scenă. La tobe, darabane şi xilofoane, copiii Biluna au cîntat melodii propuse chiar de ei, pe ritmuri prelucrate şi adaptate de muzicieni profesionişti (Ati de Chile, Electric Brother, Emanuel Ionescu, iordache, Alex Anastasiu, Mandela). Pe scenă au urcat şi africanii Mbella şi Alain, doi membri ai comunităţii refugiaţilor din Bucureşti. În acest spaţiu infra-realist, mărginit de Bursa de Mărfuri şi Piaţa de Flori, pe o parte, şi Palatul Bragadiru şi fantoma Casei Academiei, pe cealaltă parte, muzica şi dansul au fost suspendate de intervenţia unor echipaje de poliţie, chiar dacă evenimentul era aprobat. Dacă ar fi fost o petrecere electorală, poliţia ar fi avut grijă ca nimeni să nu lipsească. Dar pe 7 iulie, poliţia s-a autosesizat că sărbătoarea comunitară depăşeşte limita de timp stabilită (şi aceasta, după lungi negocieri) şi a intervenit pentru impunerea liniştii publice.

Sîmbătă, 11 iulie, a avut loc tot la laBOMBA premiera spectacolului I am special, spectacol care se va juca în patru cămine culturale din România în cadrul proiectului Turneu la ţară. Spectacolele vor fi urmate de discuţii şi ateliere în comunele respective. Piesa I am special a fost scrisă, în urma unei documentări la Bicazu Ardelean, de către Bogdan Georgescu alături de actorii Andreea Eşanu, Monica Marinescu, Sînziana Nicola şi Sever Andrei. Povestea porneşte de la cazul real al unei femei de serviciu dintr-o şcoală rurală care ajunge suplinitor de limba engleză. Acest fapt naşte un scandal mediatic. Investigaţia făcută de cei cinci artişti repoziţionează adevărul din spatele scandalului şi are un mesaj simplu: e vremea ca orice comunitate să-şi stabilească standardele şi să susţină iniţiativele personale care aduc schimbarea.

Poate părea incredibilă iniţiativa artiştilor din Ofensiva Generozităţii de a regenera comunităţile prin artă şi educaţie. Dar ultimii trei ani în Rahova-Uranus demonstrează că totul e posibil dacă se porneşte de pe poziţii egale şi convergente, dacă mediul este privit exact aşa cum este şi se încearcă schimbarea socială de jos în sus.

"I am special" in turneu prin caminele culturale - de Robert Balan

2009-07-23T12:24:00.002+03:00

"I am special" in turneu prin caminele culturale

Robert BalanJoi, 23 Iulie 2009

De vreo cativa ani, in Rahova, undeva langa Piata de Flori, au loc tot felul de manifestari artistice. Au fost acolo spectacole de teatru, proiectii de film, dezbateri. Este cu siguranta unul dintre cele mai reusite proiecte de arta comunitara si una din putinele initiative de acest fel din Romania.Tinerii artisti din Rahova (regizori, actori, dramaturgi) au reusit sa implice in proiectele lor o parte din locuitorii din zona. Si, dincolo de participarea la evenimentele artistice, proiectul a avut un efect pozitiv direct asupra vietii

oamenilor. Ar fi suficient sa amintim ca unii tineri au fost convinsi sa nu renunte la scoala, ca o carciuma s-a transformat in "centru comunitar", sala de spectacole si repetitii, ca o parte din copiii fostilor copii din zona si-au creat propria trupa de muzica. Dar dincolo de aspectul social al proiectului exista si o foarte importanta componenta culturala. Productiile teatrale create acolo nu sunt simple exercitii de improvizatie, joculete sau mai stiu eu ce, ci pot concura cu cele ale oricarui alt teatru "serios". In programul inceput de Tanga Project si continuat de Ofensiva Generozitatii au avut loc experimente, ateliere si spectacole inovatoare in peisajul teatral romanesc. Este unul din putinele locuri unde s-a facut "teatru documentar". Si mare parte din texte, bazate pe problemele locuitorilor zonei, au fost scrise de studenti sau absolventi ai nou infiintatei sectii de "scriere dramatica" a Universitatii Nationale de Teatru si Film. Pe vremea cand tinerii artisti, pe atunci studenti, au inceput proiectul, se zvonea despre aparitia unui mall in zona si despre iminenta evacuare a unei parti a locuitorilor zonei. Acum mall-ul deja exista, dar problema evacuatilor n-a fost rezolvata. In tot acest timp, Primaria Sectorului 5 nu numai ca nu a ajutat in vreun fel proiectul, dar a si refuzat orice discutie. Iar primarul sectorului are un birou "in teritoriu" la doar cateva sute de metri de noul centru comunitar. Ultima "trasnaie" a echipei este sa faca teatru la tara in caminele culturale (unele recent renovate pe sume fabuloase), dar in care nu se intampla nimic "cultural". Un nou spectacol, "I am special", prezentat intai la carciuma din Rahova devenita teatru, a fost creat special in acest scop. Mai intai va exista un mic turneu cu spectacolul in cateva astfel de camine. Apoi, artistii spera ca vor gasi oameni interesati pentru a crea in diverse locuri evenimente culturale sau macar recreative. Dar, primul pas, gasirea de spatii pentru prezentarea spectacolului, a fost deja o mare incercare. Pe langa clasica opinie ca "pe nimeni nu intereseaza asa ceva", artistii s-au lovit, de exemplu, si de situatia absurda in care caminul cultural sta inchis pentru ca altfel "se strica". "I am special" are la baza un caz real. O femeie de serviciu dintr-o scoala de tara a dat concurs pentru postul de suplinitor la catedra de limba engleza sil-a castigat. Numai ca femeia nu a vrut sa renunte la postul de ingrijitoare. Ca femeie de serviciu avea un job sigur, pe cand postul de suplinitoare ii putea fi luat oricand de o alta persoana ceva mai calificata. Prin urmare, in aceeasi scoala, femeia isi impartea timpul intre lectiile de engleza si curatenia scolii. Mediatizat, subiectul a dat nastere la noi discutii despre respectul pe care trebuie sa-l impuna profesorul sau calitatea invatamantului. Pentru Bogdan Georgescu si echipa sa, gestul "profesoarei mop" asa cum a fost numita in presa, este un caz tipic in care inițiativa este omorata din fasa.

I am special

Durata: 1h

Text de Bogdan Georgescu dezvoltat impreuna cu actorii. Cu: Andreea Esanu, Bogdan Georgescu, Monica Marinescu, Sever Andrei si Sinziana Nicola.

31 iulie - 2 august: Caminul Cultural din Sasarm, Chiuza – Bistrita Nasaud;
7- 9 august: Caminul Cultural din I.L. Caragiale – Dambovita;
14 - 16 august: Caminul Cultural din Baile Govora – Valcea.

TEATRU. Educaţie şi emancipare. Lecţia lui Rancière, în turneu la ţară

2009-07-23T12:14:00.001+03:00

TEATRU. Educaţie şi emancipare. Lecţia lui Rancière, în turneu la ţară

Autor: Iulia POPOVICI

I Am special, spectacol de teatru comunitar şi artă activă

„Turneu la ţară“, proiect de artă activă pentru educaţie împreună

Echipa proiectului: Andreea Eşanu, Bogdan Georgescu, Monica Marinescu,

Sever Andrei, Sînziana Nicola

Un proiect Ofensiva Generozităţii şi tangaProject, cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică

„I.L. Caragiale“ Bucureşti, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Sponsor: Scot and Company Consulting. Partener media: HotNews

Program:

n 17-19 iulie: Căminul Cultural din Limanu (Constanţa)

n 31 iulie-2 august: Căminul Cultural din Săsarm, Chiuza (Bistriţa-Năsăud)

n 7-9 august: Căminul Cultural din I.L. Caragiale (Dîmboviţa)

n 14-16 august: Căminul Cultural din Băile Govora (Vîlcea)

„Problema lui nu era instruirea: instruim recruţii pe care-i înrolăm, subalternii care rebuie să poată înţelege ordinele, poporul pe care vrem să-l guvernăm – în manieră progresistă, adică fără vreun drept divin şi conform grilei unice a capacităţilor. Problema lui era emanciparea: ca orice om să-şi poată recunoaşte demnitatea umană, să capete conştiinţa capacităţii sale intelectuale şi să hotărască în privinţa utilizării ei.“ „El“, cel despre care vorbeşte Jacques Rancière în Le Maître ignorant. Cinq leçons sur l’émancipation intelectuelle (1987), se numeşte Joseph Jacotot, revoluţionar francez exilat şi, în 1818, profesor la universitatea din Louvain/Leuven. O bună parte dintre studenţii lui belgieni nu vorbeau, ba chiar habar n-aveau de franceză, iar el, personal, nu ştia boabă de flamandă. Soluţia a fost, pentru Jacotot, să-şi pună studenţii să citească Télémaque, într-o traducere bilingvă, învăţînd originalul francez pe de rost. După ce i-a pus să repete conştiincios prima parte (şi să se uite, doar, pe partea a doua), profesorul le-a cerut să-şi redacteze în franceză opiniile despre lectura opusului lui Fénelon. Ceea ce, spre marea, profunda, inepuizabila lui surpriză, ei au şi reuşit să facă, într-o manieră demnă, aproape, de un vorbitor nativ. A fost începutul unei acţiuni ample, căci Jacotot, pe lîngă faptul că a început să-i înveţe, programatic, pe alţii lucruri pe care el însuşi le ignora, a construit un întreg eşafodaj teoretic/filozofic, proclamînd emanciparea intelectuală: toate fiinţele umane sînt dotate cu inteligenţă egală, iar proclamarea unei ierarhii a capacităţilor mentale serveşte exclusiv menţinerii raporturilor de castă şi clasă (bun, chiar aşa nu zice iluministul Jacotot, ci, mai degrabă, „biograful“ său, Rancière, el însuşi un filozof de stînga moderată, a cărui ţintă precisă pentru Le Maître… o constituiau învăţămîntul francez şi derapajele lui din deceniul nouă).

Întregul proiect era, evident, destinat neantului şi a pierit, la doi ani după fondatorul lui, în 1842. Pe unele dintre aceste principii ale „educaţiei universale“ (pe mormîntul lui Jacotot, fiii lui au scris: „Cred că Dumnezeu a creat sufletul uman capabil să se instruiască singur şi fără maestru“) se bazează ceea ce în secolul nostru se numeşte învăţămînt continuu, educaţie pentru adulţi etc. Dar emanciparea pe care conştiinţa egalităţii intelectuale ar trebui s-o aducă a căzut, în aritmetica jocului social stabilind cine trebuie să cîştige şi cine trebuie să piardă.

În turneu cu profesoara de engleză

I Am Special e primul episod al unui proiect numit „Turneu la ţară“, iniţiat de un grup de artişti – făcînd parte din Ofensiva Generozităţii şi tangaProject – care lucrează de trei ani în cartierul bucureştean Rahova-Uranus (în Construieşte-ţi comunitatea!, concertele Biluna Jam Session etc.). Centrul Comunitar LaBomba, unde a avut loc cea dintîi reprezentaţie a Turneului…, e rezultatul palpabil al acţiunilor şi intervenţiilor lor artistice într-o comunitate considerată „problematică“, într-o zonă afectată de retrocedări, cu un statut social precar şi ai cărei locuitori sînt constant discriminaţi pe baza etniei lor.

Teoretic, I Am Special e un spectacol de teatru, cu artişti profesionişti: Andreea Eşanu, Monica Marinescu şi Sînziana Nicola sînt actriţe „cu diplomă“, Sever Andrei e student la Actorie, iar Bogdan Georgescu e absolvent de regie, cu stagii la Cornerstone (un teatru/centru de artă comunitară de pe coasta de vest a Statelor Unite, foarte apreciat), coautorul celor mai multe dintre iniţiativele Ofensivei Generozităţii şi ale tangaProject. Spun coautor, pentru că una dintre caracteristicile antisistemice ale grupului constă în subminarea programatică a ierarhiilor şi atributelor auctoriale clasice ale teatrului, care acordă „roluri“ exacte şi limitate participanţilor la actul artistic, pe baza specializărilor lor stricte (actor/scenograf /dramaturg/regizor, în ordinea inversă a prestigiului profesional). În teatrul comunitar practicat de cei de la Ofensiva Generozităţii, autorul este, în mod inerent, colectiv: pe de o parte, modul de lucru face din întregul grup de artişti contributori egali (metoda vizează abordări inexistente în teatrul tradiţional – documentarea, scrierea colectivă a scenariului etc. – la care fiecare participă, indiferent de formaţia iniţială), pe de altă parte, „materialul“ dramatic aparţine comunităţii „reale“ şi îi e destinat ei (de unde conceptul de „retrocedare activă“), ca urmare, grupul nu-şi poate apropria, cu drept de proprietate intelectuală, povestea, el doar oferă un discurs deschis asupra acesteia. În cazul de faţă, povestea e una intrată în domeniul public: cea a femeii de serviciu deve-nită, prin concurs, profesoară suplinitoare de engleză, cu jumătate de normă, păstrîndu-şi şi postul de femeie de serviciu, pe care-l avea tot cu jumătate de normă – această alegere generînd un imens scandal, pe tema stării jalnice a învăţămîntului autohton. Rezultatul final al unei documentări de o lună, I Am Special e destinat reprezentării în mai multe (foste) cămine culturale din localităţi rurale, confruntîndu-se cu lipsa unei vieţi culturale şi mari lipsuri de informaţie educativă. „Am ales această poveste ca punct central al proiectului tocmai pentru a aduce în discuţie egalitatea de şanse şi pentru a deschide noi perspective elevilor din comunele în care se desfăşoară proiectul“, spun iniţiatorii „Turneului la ţară“, făcînd, de asemenea, trimiteri la un tip de atitudine educativă ce trimite, inconştient, la idealurile lui Jacotot: „Proiectul îşi propune ca acest eveniment social să devină un precedent şi un model pozitiv pentru tipul de implicare a tuturor celor care lucrează într-un sistem de învăţare independent de ierarhii, presiuni şi calificative“.

Un model oferit după toate regulile a ceea ce Jacotot (şi Rancière) consideră „emancipare“ („Emanciparea e conştiinţa acestei egalităţi, a acestei reciprocităţi care, ea singură, permite inteligenţei să se actualizeze prin verificare. Nu lipsa educaţiei abrutizează oamenii, ci credinţa în inferioritatea propriei inteligenţe. Iar ceea ce-i abrutizează pe cei «inferiori» îi abrutizează, în acelaşi timp, pe «superiorii» lor. Căci inteligenţa şi-o poate dovedi doar cel care-i vorbeşte aproapelui său capabil să dea dovada egalităţii celor două inteligenţe, iar spiritul superior se condamnă la a nu fi înţeles de către inferiori. Nu capătă confirmarea propriei inteligenţe decît descalificîndu-i pe cei de la care ar fi putut primi recunoaşterea.“ – Jacques Ran-cière, Le Maître ignorant, p. 68).

I Am Special nu poate fi abordat cu instrumentele teatrului, ale receptării şi ale criticii de artă (gradul secund al receptării) tradiţionale, în primul rînd din cauză că nu funcţionează după criteriile acestora: nu are absolut nici o miză estetică, iar actul artistic e privit ca mijloc, nu ca scop. Performanţa nu e abordată în termeni artistici, ca originalitate, depăşire a propriilor limite, iar eliberarea pasiunilor, purificarea prin emoţie (definiţia catharsisului, de la tragedia greacă încoace) încetează a mai fi intenţionalitatea receptării. „Succesul“ se traduce, în astfel de cazuri, în eficienţă, în ceea ce Grant H. Kestner (Conversation Pieces. Community+Communication in Modern Art, 2004) numeşte „şoc estetic“: „Venim în întîmpinarea provocării epistemologice produse de şocul estetic nu abandonîndu-ne plăcerii dislocării ontice, ci reînnoind şi extinzîndu-ne eforturile de a înţelege complexitatea lumii înconjurătoare“.

Altfel spus, „Turneu la ţară“ oferă o abordare din perspectiva unei arte politice orientate către emanciparea critică a subiectului social, în favoarea ideii unui model educaţional deschis, care să repună în discuţie primatul unui învăţămînt bazat pe ierarhii ce neagă „egalitatea inteligenţelor“. Abandonul ambiţiilor estetice codificate sistemic (şi traduse prin premii etc., pe de o parte, şi afirmarea auctorialităţii, pe de altă parte) e una dintre mărcile caracteristice unui tip de artă în care şocul de conştiinţă îl înlocuieşte pe cel somatic, iar miza acestui tip de artă e „puterea celor fără de putere“ (pe americăneşte, empowerment). Rămîne de văzut cine a avut, pe termen lung, dreptate, Havel sau Hayek…

RECONVERSIA CAMINELOR CULTURALE ACUM

2009-07-21T12:12:00.005+03:00

dezbatere Caminul Cultural Sasarm - 2 august 2009

dezbatere - centrul comunitar laBOMBA - 11 iulie 2009

dezbatere căminul cultural LIMANU - 19 07 2009

19 iulie 2009 - ora 17.00 - Caminul Cultural LIMANU - I AM SPECIAL

2009-07-16T15:00:00.001+03:00

DUMINICĂ 19 IULIE 2009 ORA 17.00

La CĂMINUL CULTURAL LIMANU

I AM SPECIAL

spectacol de teatru comunitar şi artă activă

TURNEU LA ŢARĂ

proiect de artă activă pentru educaţie împreună

Echipa proiectului:

Andreea Eşanu, Bogdan Georgescu, Monica Marinescu,

Sever Andrei, Sînziana Nicola

Un proiect Ofensiva Generozităţii şi tangaProject cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale Bucureşti, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Sponsor: Scot and Company Consulting. Partener media: HotNews

fotografii spectacol I AM SPECIAL - la centrul comunitar LABOMBA

2009-07-15T13:45:00.003+03:00

Prima Oprire din TURNEU LA TARA - I AM SPECIAL - la Centrul Comunitar laBOMBA

2009-07-11T12:56:00.000+03:00