articole din presa despre Rodica Sandu

Adevarul - Femeie de serviciu - profă de engleză

http://www.adevarul.ro/articole/2007/femeie-de-serviciu-profa-de-engleza.html Page 1 of 1

Femeie de serviciu - profă de engleză

Lipsa de personal a constrâns conducerea şcolii generale din satul Telec - Neamţ să accepte situaţia

Soluţie extremă pentru şcoala Telec, din comuna nemţeană Bicazu Ardelean. În lipsa cadrelor didactice din această unitate de învăţământ, femeia de serviciu a obţinut o jumătate de normă în postul de profesorde limba engleză. Decizia conducerii şcolii nu a fost pe placul părinţilor. Rodica Sandu, în vârstă de 41 de ani, este o femeie de serviciu policalificată care mătură şi spală prin şcoală, apoi predă limba engleză la Şcoala Generală cu clasele I - VIII din satul Telec. Femeia de serviciu a câştigat postul de suplinitor, cu jumătate de normă, după ce a susţinut şi promovat - cu nota 7 - concursul organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Neamţ. "Doamna Sandu a învăţat pentru examen şi l-a promovat cu nota 7, deci avea dreptul să ocupe acest post. Dumneaei este şi femeie de serviciu la şcoala noastră, fapt care nu are de ce să ne deranjeze. Şi nici elevii nu sunt deranjaţi de acest lucru, ba chiar pentru ei e bine, fiindcă sunt familiarizaţi cu doamna Sandu, o respectă şi o ascultă. Este, într-adevăr, un caz unic, dar altă soluţie nu am avut", a declarat Gheorghe Daraban Ţepeş, profesorul coordonator al şcolii din Telec.

"Copiii mă ascultă la ore"

Înainte de a recurge la acestă soluţie, prof. Ţepeş a căutat cadre didactice calificate pentru limba engleză care să predea la această şcoală, dar instituţia de învăţământ este departe şi nu a găsit absolvenţi de facultate care să fie dispuşi să facă naveta de la Piatra Neamţ la Telec. "Am vorbit şi cu băieţi din sat de la noi, care au terminat facultatea, le-am propus să vină să predea la şcoala din Telec, însă au refuzat", a spus Daraban Ţepeş. El a afirmat că Rodica Sandu are 12 ore de engleză şi le predă atât copiilor din clasele I - IV, cât şi celor din ciclul V - VIII. Rodica Sandu a spus că nu renunţă la meseria de femeie de serviciu, care este stabilă, în condiţiile în care aceea de suplinitor nu este foarte sigură. "Nu vreau să renunţ la meseria de femeie de serviciu pentru că am vechime şi e un serviciu stabil. Suplinitor cine ştie cât voi mai fi, dar femeie de serviciu rămân la şcoală. Copiii mă ascultă la ore, sunt cuminţi şi sunt respectuoşi, iar eu le predau cu drag. Spăl şi veceurile, predau şi la ore, muncesc, nu fac niciun rău", a mai spus Rodica Sandu.

"Este trist că s-a ajuns în această situaţie"

Inspectorul şcolar general adjunct al judeţului Neamţ, Grigorul Oniciuc, a declarat că la şcoala Telec s-a ajuns ca femeia de serviciu să fie şi suplinitor necalificat din cauza lipsei acute de personal didactic. "Tinerii nu vor să meargă să predea la ţară, iar profesori calificaţi de specialitate avem puţini. La Telec este într-adevăr o situaţie deosebită. Doamna Sandu a participat la concurs, a luat notă de trecere şi, având şi jumătate de normă ca femeie de serviciu la şcoală acolo, a mai luat o jumătate de normă ca suplinitor necalificat de limba engleză. Dacă dumneaei doreşte în continuare să urmeze o formă de învăţământ superior, la IDD sau altfel, poate apoi deveni suplinitor calificat şi chiar profesoară. Este trist că s-a ajuns în această situaţie, mă refer la lipsa de personal didactic calificat, dar este îmbucurător că un om vrea să muncească", a spus Oniciuc. Cu toate acestea, părinţii copiilor sunt nemulţumiţi de soluţia găsită de conducerea şcolii.

Profa de engleza – femeie de servici

- Acum repetăm cu toţii în cor be-som. Foarte bine. Haideţi încă odată be-som – besom. Georgel ce înseamnă besom?

- Besom înseamnă mătură de nuele

- Foarte bine. Stai jos. Maricica, what is this?

- This is besom.

- Bravo. Stai jos si fii atentă la lecţie. Copii ce facem noi cu mătura?

- Măturăm prin şcoală

- Bravo. Acum vom învăţa cum se spune a mătura în engleză, da? Fiţi atenţi to sweep. A mătura. To sweep. Hai repetăm toată lumea. To sweep.

“Soluţie extremă pentru şcoala Telec, din comuna nemţeană Bicazu Ardelean. În lipsa cadrelor didactice din această unitate de învăţământ, femeia de serviciu a obţinut o jumătate de normă în postul de profesor de limba engleză.” scrie Adevărul. Cert este că femeia a dat examen pentru postul de suplinitor pe care l-a luat cu nota şapte. “„Nu vreau să renunţ la meseria de femeie de serviciu pentru că am vechime şi e un serviciu stabil. Suplinitor cine ştie cât voi mai fi, dar femeie de serviciu rămân la şcoală. Copiii mă ascultă la ore, sunt cuminţi şi sunt respectuoşi, iar eu le predau cu drag. Spăl şi veceurile, predau şi la ore, muncesc, nu fac niciun rău", a mai spus Rodica Sandu."

Dincolo de comicul de situaţie şi de umor care rezultă din alăturarea a doua profesiuni total diferite, am toată admiraţia pentru această femeie. Ştiu cel puţin zece persoane care de dragul fuduliei ar fi renunţat să mai fie "femeie de serviciu", pentru că deja "au ajuns cineva în sat".

Sărut mâna Doamnă!!!

Observatorul Cultural

Mopul-profa sau Profa-mop – educatie in doze mici

Autor: Ana-Maria POPESCU

Mopul-profa sau Profa-mop... Nu, nu e din Urmuz, desi seamana ca doua picaturi cu „fiziologia“ personajelor controversatului, pe atunci, scriitor. Mai mult chiar, cred ca Pilnia si Stamate sau Algazy si Grumer ar pali brusc in fata fortei portretului Profei-mop, pardon Mopului-profa. Si nici macar nu e fictiune.

Mopul-profa nu e nici macar o gluma.

Desi pare un banc bun, Romania a dat in cele din urma un personaj suprarealist care e..., culmea, real. Si se verifica odata pentru totdeauna ce exprima vechiul cliseu „o tara trista plina de umor“.

Iata povestea: o femeie de serviciu de la o scoala dintr-o localitate oarecare din Romania zilelor noastre – Romania europeana – se inscrie la concursul pentru ocuparea postului de profesor suplinitor de limba engleza si reuseste sa obtina o nota care ii permite ocuparea postului vacant: sapte. Nu se precizeaza daca si citi candidati au mai fost. Deducem ca nici unul. Aceasta, insa, nu renunta la postul de femeie de serviciu, pentru ca, argumenteaza ea, e sigur si permanent, pe cind cel de profesoara nu. Asa ca ramine cu doua jumatati de norma la aceeasi scoala: femeie de serviciu si profesoara de engleza.

N24 TV, care a difuzat stirea ca pe un fel de mini-reportaj la fata locului, a imbracat momentul intr-un halou de glorie nationala: aceasta femeie fiind, spune reporterita respectiva, „un monument de demnitate“. Parerea mea e ca e de fapt „o jale trista“, cum se exprima pustii de azi. Nu mai spun ca biata femeie – pe care chiar o admir, nu pentru ce au construit fals media din ea, ci pentru ca si-a asumat sa lucreze cu copiii, lucru al naibii de greu – era intr-o disperare existentiala de zile mari, pentru ca vorbea cu un nod in git si inghitindu-si cu mare greutate lacrimile. Oricum, nu parea vreo eroina sau vreo invingatoare. Din contra, pedala mereu pe nevoi, pe lipsuri, pe situatia limita care a impins-o la un asemenea gest.

Nu si-a asumat eroic nimic din experienta respectiva, din contra, parea o biata victima a contextului social aberant. As spune ca povestea ei e dramatica daca nu ar interveni in film mopul care sterge podelele si care trece apoi in clasa in fata elevilor si care transforma totul intr-o butaforie ieftina, la limita grotescului.

De ce trebuie ca un asemenea caz sa fie prezentat ca model. Ce model? Al cui model? Pentru ce model? Sa mai amintim de imaginea dascalului, de autoritate si legitimitate. Cum sa se adecveze niste copii unei asemenea realitati? Ce sa mai inteleaga din sistemul de educatie, cum sa inteleaga ce e aceea scoala ca institutie, cu tot ce presupune aceasta, de la disciplina pina la formarea identitatii fiecaruia? Ce mai inseamna identitatea, asumarea ei si a optiunilor de mai tirziu?

Este un caz in fata caruia iarasi nu stiu daca sa ma intristez sau sa ma amuz.

Daca ramine izolat, ramine un caz, singular, chiar daca vorbeste, totusi, despre o societate anormala. Dar faptul ca media il prezinta ca pe un exemplu, invaluindu-l in eroism, si ca pe un model de urmat e trist pentru ca poate genera replici si atunci devine patologie sociala. Desi simpla prezentare a sa ca normalitate tradeaza deja patologicul unei societati aberante, up-side-down.

Daca ar mai fi trait Urmuz, Mopul-profa ar fi devenit, cu siguranta, un personaj literar si poate asa ar fi capatat si o umbra de demnitate pentru viitoarea posteritate. Fictiunea modifica si imblinzeste intotdeauna realitatea.

Cit despre copiii care trebuie sa faca engleza cu Mopul sau care o vad pe profa de engleza spalind podeaua... ei trebuie sa inghita, pina una-alta, doze de educatie derizorie.

Profesorul săptămânii

Rodica Sandu, singura dăscăliţă - femeie de serviciu din România

de Elena LARION | 07 NOIEMBRIE 2007

Pentru a avea din ce să-şi întreţină familia, Rodica are două slujbe: cu mopul şi cu cartea

Anul viitor, ea ar vrea să intre la facultate, pentru a deveni profesor calificat

Rodica Sandu, singura dăscăliţă - femeie de serviciu din România

Rodica Sandu, din comuna nemţeană Bicazu Ardelean, este singura femeie de serviciu din România, care, după ce îşi termină treaba, lasă mopul şi mătura din mână, ia catalogul şi cartea de engleză şi predă limba străină elevilor din şcoala unde lucrează.

Se trezeşte la 5,30 dimineaţa. La 6,00 este la Şcoala generală Telec şi începe curăţenia. Ia la rând sala de calculatoare, sala de alimente, biroul directorului, cancelaria, laboratorul de fizică, grădiniţa, biblioteca, wc-urile profesorilor, iar, la sfârşit, curăţă şi un sfert din holurile şcolii.

Până la 8 îşi termină toată treaba. Totul pentru 190 lei pe lună, deoarece are doar jumătate de normă. Soţul câştigă 430 lei, băiatul la fel, iar fata este încă la liceu.

Marţea, miercurea şi joia, la ora 10,00, Rodica lasă jos şorţul prăfuit, merge în cancelarie, îşi ia catalogul şi cărţile, apoi merge la clasele la care are ore. În total are 12 ore, de la clasa a III-a, până la clasa a VIII-a, fiind profesor suplinitor cu jumătate de normă, din acest an. Nu ştie ce salariu va primi. „Copiii mă iubesc, aşa aş crede eu. Eu îi iubesc foarte mult. Dacă e de râs, râd cu ei, dar când e de predat şi ascultat, schimbăm foia.

Decât să le pun nota doi, mai bine îi ajut ,pentru că părinţii lor muncesc să-i trimită la şcoală”. Ar putea preda franceza şi limba română fiindcă la liceu a fost foarte bună la aceste discipline. După ore, merge acasă, îşi face planurile de lecţii şi începe alt şmotru: curăţenie, mâncare şi croitorie la comandă.

Situaţia inedită este consecinţa crizei de profesori calificaţi, care să accepte să vină să predea în fundătura Bicazului Ardelean şi a salariilor foarte mici din zona Moldovei. În toamnă, vâzând că nu are profesor de limba engleză, directoarea şcolii a mers la inspectoratul şcolar.

Le-a spus că Rodica a mai lucrat ca suplinitor în ’86. La concurs, Rodica Sandu a obţinut nota 7 şi i s-au dat cele 12 ore. „I-am spus inspectoarei, din start, că sunt şi îngrijitoare şi nu renunţ la această slujbă. Nu renunţ pentru că e un loc de muncă stabil. Dacă anul viitor va veni altcineva, calificat, eu îmi voi pierde slujba de profesor. Aşa, ca îngrijitor, salariul e mic, dar am din ce să îmi întreţin familia”.

Pentru profesori, are toată stima. Unii dintre ei i-au fost şi ei profesori, alţii colegi, în ’86. Toţi însă apreciază efortul ei şi o iubesc. Are şi duşmani invidioşi, care îi pun beţe în roate, dar ca să rupă gura târgului, anul viitor, la îndemnul mai multor colegi de catedră, vrea să intre şi la facultate. „Cu Dumnezeu înainte! Eu am fost o luptătoare şi trebuie să lupt în continuare pentru familia mea!”.

„Nu mi-e ruşine să muncesc. Toţi avem dreptul să muncim pentru o bucăţică de pâine. Spăl şi wc-uri, predau şi la ore. Muncesc, nu fac nici un rău!” Rodica Sandu (femeie de serviciu şi profesoară)

elena.larion@gandul.info

Competenta Cu parere de rau dar sa stiti oameni buni ca aici nu e vorba de dorinta de a munci, ci de altceva, e vorba de soarta trista a copiilor nostrii pe care ii trmitem la scoala doar ca sa nu/i tinem acasa. Din nefericire societatea noastra nu stie ceea ce inseamna valori morale, civice, culturale samd. Daca am ajuns in situatia, grava, sa aruncam educatia copiilor nostrii si meseria de profesor in derizoriu atunci inseamna ca nu avem un sistem de valori sanatos. De acest lucru este vinovat statul, in frunte cu cei care l.au condus in ultimii ani, massmedia si mai ales societatea care divinizeaza non/valori de teapa unor nenorociti ca Becali, Adrian de Vita samd, carora le fac o publicitate sforaitoare si de pprost gust televiziunile kitch nascute in vremea tranzitiei. Astia educati de femeia de serviciu sunt virtuali alegatori ai lui Becali. Sa stiti ca nu e de glumit, trezitiva, e grav.......... Sa stiti ca nu am nimic impotrva meseriei de maturator, daca poate fi considerata o meserie, dar e bine ca omul potrivit sa fie la locul potrivit. Argumentul precum ca exista ingineri si profesori care fac menajul pentru asi suplimenta veniturile mi se pare pueril si idiot. Dragilor, profesorul sau inginerul pot da cu matura, si inca bine, se califica la locul de munca, insa maturatorul nu poate face la fel de bine meseria de profesor, care nu e nicidecum una simpla, sau de inginer, Dar tot eu nu am dreptate, de vreme ce va alegeti pe Becali sa va reprezinte in parlamentul european, inseamna ca am pierdut timpul degeaba...............

Profesoară de engleză în timpul orei, măturătoare în timpul pauzei. În şcoala din satul Telec, judeţul Neamţ, profesoara de engleză este chiar femeia de serviciu. Pentru că nu îi ajungea salariul de măturătoare, femeia n-a stat pe gânduri când a aflat că în şcoală e liberă o jumătate de catedră la limba engleză. A mers la inspectorat, a dat examen, iar acum e dascăl în toată regula.

Femeia de serviciu nu a debutat la catedră în acest an. În 2004 a mai lucrat ca suplinitoare de limba română. A pierdut apoi postul în dauna unui titular, dar a rămas în şcoală ca măturătoare. În această vară a avut iar ocazia să revină la catedră, pentru o jumătate de normă de limba engleză. Dar nu a renunţat nici la ştersul prafului.

"Eu încerc să muncesc, sper să nu mi se pună piedici, mie îmi place şi nu-mi e ruşine de munca de jos. În plus, îmi place să lucrez cu copiii, i-am iubit intotdeauna", spune Rodica Sandu, proaspăta profesoară de engleză.

Femeia de serviciu recunoaşte că, în experienţa didactică, i-a fost greu să treacă de la lecţiile de limba română la cele de engleză. Profesoara e apreciată de colegi. Mai întâi pentru că a avut curajul să treacă de la mătură la catedra de română. Iar acum pentru că deşi predă engleza, nu-i e ruşine să şteargă praful după alţii.

Femeia speră să-şi păstreze postul de profesoară şi anul viitor. Trebuie însă ca niciun titular să nu candideze pe postul ei vara viitoare.

Sursa: Realitatea TV

Traseul turistic începe în centrul localităţii Bicazul Ardelean, de la intersecţia DN 12C cu drumul nemodernizat 127A ce duce spre Tulgheş. Se porneşte pe drumul nemodernizat, urmărind marcajul până în satul Telec. Distanţa dintre cele două localităţi este de aproximativ 4,5 km.

La şcoala din satul Telec poate fi admirată o colecţie etnografică alcătuită în principal din costume populare, obiecte casnice şi unelte folosite de locuitorii acestei zone.

Din satul Telec, de la confluenţa pârâului Bistra cu pârâul Jidanului, traseul marcat continuă în amonte pe valea Bistrei, pe drumul comunal 138. Drumul leagă satul Telec de comuna Ceahlău de-a lungul văii Bistra, peste Curmătura "La Scaune", coborând pe valea Pârâului lui Martin. La începutul acestei porţiuni de traseu, de o parte şi de alta a pârâului Bistra se înşiruie gospodăriile sătenilor. Treptat, acestea se răresc lăsând loc pădurii de amestec. După ce se parcurg aproximativ 5 km se ajunge într-o poiană mică aflată la confluenţa pârâurilor Bistra Mare cu Bistra Mică, la altitudinea de 804 m.

aplicatia la AFCN - Interventie Culturala - proiect finantat

TURNEU LA TARA

proiect de arta comunitara si retrocedare activa

initiativa Ofensiva Generozitatii

1. a) Scurta descriere a contextului cultural:

In ultimii ani in Romania, zona de interventie culturala s-a dezvoltat semnificativ prin proiecte de interventie sociala care se implementeaza prin diferite metode: arta sociala, interventie sociala, arta pentru schimbare sociala, arta publica, arta urbana, regenerare urbana, teatru-forum, teatru invizibil, animatie stradala, arta comunitara.

Exemple de proiecte recente:

Vector / Periferic Iasi (Proiectul cARTier al carui scop este constructia unui spatiu comunitar prin cultura in cartierul Tatarasi; tinerii din asociatie au reusit performanta de a picta fatadele a trei blocuri de pe esplanada Oancea, dandu-le un aspect cu totul aparte. Picturile au crescut pretul apartamentelor din zona si au transformat esplanada intr-un reper turistic al Iasului).

Idea - Cluj (concept: arta + societate).

Asociatia spatiul Urban - Bucuresti (Proiect: T.U.B. Transcentral Urban Bucuresti solutii de revitalizare urbana prin crearea unui traseu alternativ pentru centrul orasului Bucuresti dedicat pietonilor si biciclistilor separat de sistemul carosabil; T.U.B. reprezinta un brand pentru Bucuresti, o zona importanta de loisir si de atractie turistica in centrul capitalei).

I love Bucharest Bucuresti (BucharestmetroArt concurs de proiete si realizarea lor pentru amenajarea a diferite spatii publice, cu rol decorativ, de semnalizare si de includere in spatiului metroului bucurestean a unor piese de mobilier si corpuri de iluminat alternative; arta urbana; arta publica);

Asociatia Komunitas Bucuresti (Cultures from around the block - Multicultural Centre Prague workshopuri de fotografie si sunet cu elevi de liceu pentru aotoreprezentare, diversitate si dialog intercultural; The School Cinema promovarea solidaritatii intre tineri care apartin claselor asa numite de mijloc sau inalte si tineri care locuiesc in comunitati urbane dezavantajate (ghettouri); producerea de filme si utilizarea tactica a filmului in scopuri de autoreprezentare si empowerment; Marsh Parada proiect realizat de ziua internationala a Africii din cadrul Festivalului Ia ARTitudine).

Hosman Sibiu (Zalina Project - Fonds Erinnerung, Verantwortung und Zukunft si Fundatia Robert Bosch prin programul Geschichtswerkstatt Europa; A theatrical journey through the village with the people of Hosman and actors from Sibiu. Five theater artists from Berlin journey to Romania in search of their roots. In Hosman, close to Sibiu, the people talk to them about their lives. A piece of theater is created).

Fundatia Soros Romania Bucuresti (Programului de Dezvoltare Comunitara Integrata (ICDP); Arta participativa in scoala - instrument de schimbare sociala).

Initiativa Ofensiva Generozitatii Bucuresti 2006-2009 Ofensiva Generozitatii are ca misiune implementarea si dezvoltarea conceptului de arta comunitara numit mai departe arta activa, recuperarea functiei sociale a artei si facilitarea accesului liber la cultura al tuturor. Metoda de lucru creata si dezvoltata in urma proiectelor desfasurate (Harta Sensibila 2006; Construieste-ti Comunitatea! 2007; Flexible 2008; Evacuarea Casei Studentilor 2008; Laborator Urban Mobil 2007-2009) este inovatoare prin: mutatia fundamentala a accentului de pe produsul artistic pe lucrul cu comunitatea. Sintetizat, metoda se compune din trei pasi esentiali: 1. Lucrul in comunitate; 2. Documentare si arhivare; 3. Diseminarea practicii. Produsul artistic se releva doar ca o consecinta a celor trei pasi.

DEMERSUL/PROCESUL CREATIV-ARTISTIC este metoda de lucru cu comunitatea si nu scopul prezentei artistilor in comunitate. Prioritatea si inovatia in contextul cultural romanesc a Initiativei Ofensiva Generozitatii este lucrul impreuna cu comunitatea pe fiecare componenta a proiectului.

1. b) Valoarea adaugata a programului:

Turneu la Tara proiect de arta comunitara si retrocedare activa este un proiect care isi propune in primul rand facilitarea accesului la cultura pentru toata lumea, deschiderea de noi perspective si posibilitati pentru tinerii din comunitati rurale fara un numar ridicat de evenimente cultural educationale si retrocedarea povestilor comunitatilor care le-au generat. Prin acest proiect este retrocedata prin spectacol povestea femeii de serviciu care a devenit legal, cu jumatate de norma, profesor de engleza, pastrandu-si insa si postul de femeie de serviciu. Celelalte comune implicate in proiect sunt alese in functie de locul din care provin artistii implicati (Maria Draghici din Ramnicu Valcea si Bogdan Georgescu din Bistrita Nasaud), o retorcedare simbolica pentru comunitatea originara.

In acest moment, membrii comunitatii Telec considera ca au fost facuti de rusine in toata tara prin mediatizarea excesiva si fara o pozitie clara a presei fata de situatia femeii de serviciu profesoara de engleza. Proiectul isi propune sa puncteze acest eveniment care trebuie sa devina un precedent model pozitiv legat de tipul de implicare si a tuturor celor ce lucreaza intr-un sistem de invatare, independent de ierarhii, presiuni si calificative.

Am ales aceasta poveste ca punct central al proiectului tocmai pentru a aduce in discutie egalitatea de sanse si pentru a deschide noi perspective elevilor din comunele in care se desfasoara proiectul, prin spectacolul de teatru si prin interactiunea directa cu tinerii artisti in cadrul evenimentelor conexe spectacolului. Stimularea creativa prin modele a tinerilor din comunele implicate si experimentarea reprezentarii in public in cadrul dezbaterilor axate pe ceea ce isi doresc pentru caminele lor culturale si viata culturala a comunei sunt puncte esentiale ale Turneului la Tara, componente ce se vor constitui intr-un raport/instrument de lucru atat pentru autoritatile locale cat si pentru autoritatile nationale.

Realizarea acestui proiect este esentiala pentru dezvoltarea organizatiei O2G si consolidarea metodei de arta activa Ofensiva Generozitatii, fiind unul dintre proiectele de strategie pe termen lung, materialele arhivate in urma proiectului constituindu-se in argumente legitime pentru necesitatea infiintarii unei institutii de arta activa in Romania si a retelei de centre comunitare pentru educatie si arta activa in tara.

3. Sumarul programului cultural:

a) Obiective

1. Facilitarea accesului la cultura in mediu rural prin accesul gratuit al spectatorilor la toate evenimentele proiectului.

2. Dezvoltarea profesionala a artistilor implicati si sprijinirea cercetarii in sensul dezvoltarii unei metode proprii de arta activa/educativ creativa Ofensiva Generozitatii.

3. Explorarea artei ca mod concret de a exprima problemele unei comunitati, eseniala fiind functia sociala a actului artistic.

4. Transparenta procesului de lucru prin publicarea si prezentarea atat a proiectului propus cat si a rapoartelor intermediare si finale, in scopul diseminarii metodei de lucru si conceperea interventiilor pe metoda Ofensiva Generozitatii.

5.Schimbarea mentalitatii in ceea ce priveste dreptul si libertatea reprezentabilitatii prin cultura si sprijinirea membrilor comunitatilor in dobandirea unei atitudini implicate, participative si comunitare, atat prin dezbateri cat si prin posibilitatea generarii de produse artistice proprii.

b) Grupul tinta

Beneficiarii directi

- elevii, profesorii si angajatii administrativi din scolile comunelor implicate in proiect

- publicul - locuitori ai comunelor implicate

- artistii implicati in proiect

- autoritatile locale implicate in proiect

Beneficiari indirecti

- Autoritati locale si nationale care pot folosi materialele documentare si arhiva rurala informala cat si raportul situatiei cultural educationale realizat pe fiecare camin cultural unde se desfasoara proiectul (autoritati direct implicate: primariile comunelor, primaria sectorului 5, Ministerul Culturii, Cultelor si a Patrimoniului, Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovatiei, Administratia Fondului Cultural National)

- agentii comerciali locali

c) activitatile programului

1. Prospectie Documentare.

2. Scrierea textului si repetitii.

3. Dezbateri publice.

4. Spectacol de teatru comunitar – tangaProject.

5. Masa comunitara.

6. Editarea materialului si constructia arhivei rurale informale.

7. Eveniment - Prezetarea arhivei rurale informale Harta Sensibila episodul Oficial Exist Reconversia Caminelor Culturale.

d) rezultate scontate

- un text de teatru comunitar

- un spectacol lectura

- un spectacol de teatru comunitar si arta activa - cinci reprezentatii

- cinci dezbateri publice

- cinci actiuni comunitare si de socializare - de tipul masa comunitara

- un fanzine

- un eveniment de prezentare a Hartii Sensibile

- un blog de promovare al proiectului

e) - proiectul Turneu la Tara face parte din strategia pe termen lung a Ofensivei Generozitatii, de dezvoltare, implementare si diseminare a metodei proprii de arta activa. In anul 2009, alaturi de acest proiect, Ofensiva Generozitatii continua atelierele de educatie creativa desfasurate in zona Rahova Uranus incepand cu 2006 si initiaza alte proiecte de muzica si film pe acceasi metoda. Toate aceste proiecte au ca scop final infiintarea Centrului Comunitar pentru Arta Activa C.C.A.A., institutie publica.

4. Proiectul se va desfasura de la data de: 2009-06-01 pana in (la) data de 2009-10-01.

5. Descrierea detaliata a activitatilor:

1. Prospectie si Documentare - crearea hartii sensibile a potentialelor camine culturale care impreuna cu membrii comunitatii pot deveni centre comunitare pentru educatie si arta activa. Procesul de documentare porneste de la articolele din ziar privind situatia creata de catre Rodica Sandu la scoala Telec din comuna Bicazul Ardelean, care in 2007 lucra ca femeie de serviciu in scoala Telec din aceeasi comuna. A participat la examenul de titularizare pentru postul de suplinitor de profesor de engleza si a promovat examenul. Conflictul generat intre parintii revoltati de aceasta situatie si profesorii colegi care o prezinta ca model pe Rodica Sandu este sursa principala de documentare. Documentarea se va realiza atat la fata locului, cat si pe baza materialelor aparute in presa pe acest subiect. In momentul aplicarii la AFCN s-a luat legatura deja cu responsabili pe departamentul de cultura din fiecare cele patru primarii ale comunelor implicate (Bicazul Ardelean, Chiuza, Govora, I.L. Caragiale) si cu proprietarii Centrului Comunitar laBombaStudios din zona Rahova Uranus. Entuziasmul cu care au raspuns la propunerea noastra de a organiza aceste evenimente la ei in comuna sunt o sursa esentiala de energie in lucru pentru echipa acestui proiect.

2. Scrierea Textului si Repetitii pentru spectacol - In luna mai vor avea loc repetitiile, in paralel cu procesul de documentare. Actorii vor intalni personajele prototip, vor improviza pe situatii posibile in care cele trei personaje ale piesei femeia de serviciu profesoara, directorul liceului si reportera TV reprezentant al nemultumirilor parintilor se pot afla. Textul de teatru comunitar este o orchestrare dramaturgica a materialului documentar si a situatiilor inventate in procesul de lucru, devenind astfel un scenariu de spectacol. O prima faza de lucru prezentata publicului va fi spectacolul lectura, in scopul dezvoltarii textului pe baza discutiilor de dupa lectura. Partenerul pe proiect, UNATC, asigura spatiul de repetitii si conditiile tehnice necesare desfasurarii acestui proces de lucru.

3. Dezbateri publice - Coltul Vorbitorului (Speakers Corner) - dezbatere publica cu membrii comunitatii, autoritatile si artistii implicati in proiect pentru insusirea/exersarea practicilor democratiei participative. Dezbaterea publica informala bazata pe experientele precedente din cadrul proiectelor de arta activa ale Ofensivei Generozitatii si modelul speakers corner din Hyde Park Londra are ca scop responsabilizarea cetateanului in comunitatea din care face parte. Instalam un microfon cu difuzor, se organizeaza o lista in care vorbitorii se inscriu la cuvant, tema dezbaterii fiind anuntata in prealabil prin mass media si informare directa a membrilor comunitatii si flyere. La dezbatere participa in primul rand cei afectati direct de subiect si autoritati locale si nationale, scopul fiind gasirea unor posibile solutii pe problema dezbatuta, stabilirea unui contact direct intre membrii comunitatii si autoritati, dezvoltarea spiritului civic si constientizarea dreptului de autoreprezentare, experimentarea directa a democratiei participative. Prin exersarea democratiei participative in cadrul dezbaterilor publice membrii comunitatii dobandesc atitudinea activa in fata sistemului legislativ. Pentru proiectul Turneu la Tara subiectele dezbaterii publice organizate inainte de fiecare reprezentatie a spectacolului de teatru va fi: “cum imi doresc sa fie caminul cultural din comuna mea si cu ce pot eu sa contribui”.

4. Spectacol de teatru comunitar produs de arta activa Femeia de serviciu profesoara - tangaProject. Spectacolul se va construi pe situatii reale documentate si pe situatii descoperite in repetitii impreuna cu intreaga echipa de creatie, tinand cont de principiul esential al participativitatii publicului, de flexibilitatea fata de diferitele spatii unde se va desfasura, luand in considerare inclusiv posibilitatea reprezentarii in aer liber. UNATC pune la dispozitie pentru deplasarea la locul reprezentatiilor a mircobuzului din dotarea scolii si soferul microbuzului. In cinci weekenduri consecutive incepand cu luna iunie, vor avea loc spectacolele, pe rand, in urmatoarea ordine: LaBombaStudios (Rahova - Uranus), Bicazul Ardelean (Judetul Piatra Neamt), Chiuza (Judetul Bistrita Nasaud), Govora (Judetul Ramnicu Valcea), I.L. Caragiale (Judetul Dambovita), dezbaterea publica precedand spectacolul in aceeasi zi.

5. Masa comunitara - eveniment de socializare si explorare a posibilelor continuari ale interventiei creativ sociale in comunitatea implicata. A doua zi dupa spectacolul de teatru si dezbaterea publica, are loc in caminul cultural o masa comunitara la care sunt invitati toti spectatorii si participantii la dezbatere. Fiecare participant contribuie in natura la masa comunitara dupa posibilitati. Evenimentul are ca scop intarirea relatiei intre membrii activi ai comunitatii, autoritati locale si membrii O2G. In cadrul acestui eveniment informal sunt aduse in discutie planuri de viitor, posibile continuari ale colaborarii si anuntarea revenirii in septembrie pentru realizarea materialului Harta Sensibila, timp in care participantii sunt incurajati sa genereze chiar ei proiecte si produse artistice direct legate de comunitatea din care fac parte, artistii implicati in proiect putand oferi sprijin si consiliere in realizare (realizarea) acestora.

6. Editarea materialului si constructia arhivei rurale informale. Vizitarea celor cinci centre unde a avut loc spectacolul si evaluarea post eveniment impreuna cu membrii comunitatii va avea loc in luna septembrie. Vom realiza interviuri cu spectatori si participanti la dezbaterile publice si vom discuta impreuna posibile proiecte cultural educationale de arta activa si procedura de implementare. Materialele video si scrise adunate in cadrul celor cinci vizite din luna septembrie, impreuna cu materialele documentare de la dezbaterile publice, spectacolele si evenimentele conexe vor alcatui Harta Sensibila episodul Oficial exist, un raport informal despre posibilitatea reinventarii caminelor culturale, transformarea acestora in centre comunitare pentru educatie si arta activa si un fanzine. Pentru realizarea tehnica a editarii video si grafice, UNATC asigura dotarile necesare editarii.

7. Eveniment - Prezetarea arhivei rurale informale Harta Sensibila episodul Oficial exist Reconversia Caminelor Culturale - a retelei potentialelor centre comunitare pentru educatie si arta activa si fanzinul Turneu la Tara. Eveniment gazduit de Ministerul Culturii, Cultelor si al Patrimoniului din Romania.

6. Metodologie si evaluare:

a), b) Metoda de Arta Activa generata de Ofensiva Generozitatii

Actionezi!

Ofensiv

Organizat

Generos

Daca:

1. Lucrezi cu o comunitate

2. Documentezi si arhivezi

3. Dai mai departe (ateliere de educatie creativ/ activa)

Produsul artistic este doar o consecinta a primilor trei pasi (creatie activa / creatie comunitara).

ORICINE POATE CREA COMUNITAR (are dreptul, libertatea, responsabilitatea; demersul/ procesul/ creativ/artistic este o metoda de lucru cu comunitatea si nu scopul prezentei in comunitate).

LUCRAM IMPREUNA. CONSTRUIM IMPREUNA O RETEA IN CARE SCHIMBAM IDEI, METODE, TEHNICI DE LUCRU, RESURSE.

Arta activa porneste din observatie si intuitie care prin procesul de lucru in comunitate (documentare informala, ateliere de educatie creativa, dezbateri publice si prezentarea produselor artistice) se transforma in metoda Ofensiva Generozitatii (experimentare practica urmata de analiza documetar-teoretica).

Diseminarea metodei de arta activa Ofensiva Generozitatii descoperite, se realizeaza pe principiul open source.

Caracterul flexibil al metodei de arta activa Ofensiva Generozitatii se bazeaza pe disponibilitate si deschidere pentru reinventarea/adaptarea metodei in functie de comunitatea implicata si necesitatile ei specifice.

Metode folosite in proiecte anterioare esentiale in constructia metodei de arta activa Ofensiva Generozitatii:

Metoda Verbatim a Teatrului Dok, Rusia (metoda experimentata prin atelierul Teatr Dok realizat de catre dintre initiatorii acesteia in cadrul proiectului Evacuarea Casei Studentilor din Timisoara) consta in formarea unor echipe de documentare (regizor, dramaturg, actor) in vederea inregistrarii de informatii (verbala, gestuala, de limbaj, corporala, spatiala, audio-video, etc.) si utilizarea cat mai fidela a materialului in procesul de creatie.

Metoda Cornerstone se axeaza pe munca, cu comunitatea prin interviuri, story circles (un grup de invitati se intalnesc si impartasesc povesti si experiente conexe subiectului de discutie) si actiuni comunitare realizate de comunitate la care artistii sunt invitati. Implicarea membrilor comunitatii in procesul de creatie atat direct (jucand in spectacole, participand la construirea de decoruri si costume, etc.) cat si indirect (ca baza documentara). Metoda a fost dobandita prin participarea lui Bogdan Georgescu in institutele de vara ale companiei Cornerstone si experimentata in proiectele de teatru comunitar RahovaNonstop, Construieste-ti comunitatea!, Evacuarea Casei Studentilor din Timisoara.

Organizarea dezbaterilor publice se bazeaza pe experienta dobandita in urma evenimentelor de acelasi tip coordonate de Bogdan Georgescu in proiecte precum Harta Sensibila si Evacuarea Casei Studentilor.

Procesul de documentare si arhivare se bazeaza pe experienta de lucru de 3 ani a Mariei Draghici si a lui Bogdan Georgescu in domeniul artei comunitare - componenta constructiei si compozitiei vizuale. Interviurile cu membrii comunitatii se vor realiza de catre toti actorii proiectului, avand fiecare dintre ei experiente anterioare de lucru in proiecte de arta activa Ofensiva Generozitatii si alte proiecte de educatie creativa si responsabilizare sociala, aspecte evidentiate in memoriile de activitate individuale.

c) Ne propunem evaluari intermediare in urma fiecarui eveniment realizat printr-o discutie informala cu membrii comunitatii participante la eveniment, filmata si inregistrata. Dupa prezentarea spectacolului de teatru in luna iunie si evenimentele conexe acestuia, in luna septembrie vom vizita fiecare dintre cele cinci locuri in care a fost prezentat spectacolul si vom lua interviuri filmate si scrise legat de eveniment. Distanta in timp este necesara unei obiectivari legate de constientizarea importantei unor manifestari de reprezentare culturala in zonele rurale ale tarii. Documentele video si scrise vor deveni parte componenta a fanzinului si a Hartii Sensibile, prezentate intr-un eveniment la sfarsitul lunii septembrie.

d) Partenerul proiectului - Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica I.L. Caragiale Bucuresti, asigura o parte din productia spectacolului si a materialelor de promovare (afise si fanzin), pune la dispozitie spatiul de repetitii, pentru spectacolul lectura pe textul de teatru comunitar Femeia de Serviciu Profesoara, faciliteaza realizarea proiectului prin punerea la dispozitie a microbuzului scolii cu sofer, generatorul mobil de curent electric si asigura spatiu de lucru pentru editarea materialului video Harta Sensibila si realizarea grafica a fanzinului.

e) Echipa Proiectului: coordonator proiect - Bogdan Georgescu; documentarist: Flavia Gheorghe; actori: Andreea Esanu, Sanziana Nicola, Alexandru Fifea, Sever Barzan; artist vizual Maria Draghici.

f) Ne propunem evaluari interne documentate, intre realizatorii proiectului pentru dezvoltarea si imbunatatirea acestuia de la un evenimet la altul. Instrumente de masura folosite: numarul de participanti la evenimente, evaluarile intermediare ale coordonatorilor atelierelor, numarul de spectatori, aparitii in presa. Am ales acesti indicatori de evaluare atat interna cat si externa pe baza experientei proiectelor anterioare, in care s-a demonstrat ca relevanta indicatorilor alesi si utilizarea acestora a dus la o dezvoltare profesionala a artistilor implicati si in primul rand la o dezvoltare a unei metode proprii de arta activa a organizatiei.

7. Rezultatele scontate si impactul programului cultural:

Rezultate

pe termen scurt

- un text de teatru comunitar publicat.

- un spectacol lectura cu textul piesei gazduit de UNATC.

- un spectacol de teatru comunitar si arta activa tangaProject - cinci reprezentatii - 500 spectatori.

- cinci dezbateri publice de tipul Speakers Corner in fiecare din cele cinci locuri in care se va desfasura proiectul - 200 participanti

- cinci actiuni comunitare si de socializare - de tipul masa comunitara- 200 participanti.

- un document scris si imagini organizate intr-un fanzine Harta Sensibila, document de prezentare a posibilitatii dezvoltarii de centre pentru educatie si arta activa in caminele culturale in care se va desfasura proiectul, insotit de textul spectacolului.

- evenimentul de prezentare a Hartii Sensibile gazduit de Ministerul Culturii la care sunt invitati reprezentanti ai autoritatilor nationale direct implicate.

- un blog de promovare al proiectului - turneulatara.blogspot.com

pe termen mediu si lung

- Facilitarea accesului la cultura in mediu rural prin accesul gratuit al spectatorilor la toate evenimentele proiectului.

- Participarea membrilor comunitatilor implicate in procesul creativ si de documentare a situatiei caminelor culturale din Romania si diseminarea acestui material.

- Dezvoltarea expresivitatii si creativitatii membrilor comunitatilor implicate si constientizarea dreptului la cultura si reprezentare prin prisma acesteia.

- Trainingul artistilor implicati, majoritatea proaspat absolventi sau la inceput de cariera, implicati in proiectele anterioare implementate de Ofensiva Generozitatii in Bucuresti si in tara, dezvoltarea lor profesionala pe metoda de arta activa dezvoltata de Ofensiva Generozitatii.

- Explorarea artei ca mod concret de a exprima problemele unei comunitati, esentiala fiind functia sociala a actului artistic.

- Implementarea metodei speakers corner ca practic (practica) de exprimare a problemelor comunitare.

- Infiintarea CENTRULUI COMUNITAR PENTRU ARTA ACTIVA C.C.A.A. platforma pentru: 1. Centrul Resursa pentru Educatie si Arta Activa C.R.E.A.A. - are ca scop aparitia altor centre comunitare in Romania. C.R.E.A.A se bazeaza pe experienta pilotului - Centrul Comunitar pentru Educatie si Arta Activa Rahova-Uranus - laBOMBAstudios (in curs de institutionalizare). 2. Centrul de Teatru Comunitar C.T.C. 3. FILM Doc. - Scoala de Practica si Teorie Documentara.

8.1. Scurta descriere a modului de promovare:

- lansare proiect comunicat de presa national.

- 160 afise distribuite in comunele in care se desfasoara proiectul, scoli, promovare prin parteneriate cu autoritatile comunale.

- 100 fanzine distribuite in scolile si bibliotecile comunelor implicate si a municipiului Bucuresti sector 5.

- asigurarea accesului gratuit la orice eveniment din cadrul proiectului.

- crearea blogului proiectului turneulatara.blogspot.com

- promovare online pe siteuri si alte bloguri (ofensivagenerozitatii.blogspot.com s.a.)

- parteneriat cu TVR (in curs de negociere)

- comunicat de presa national pentru evenimentul Harta Sensibila episodul Oficial Exist

8.2. Prezentare posibilitati de reluare si extindere:

- Pastrarea legaturii cu liderii activi ai comunitatilor in care se desfasoara proiectul si cu reprezentanti ai autoritatilor in scopul sprijinirii acestora in realizarea altor evenimente culturale sau ateliere educationale de arta activa.

- Crearea unei retele intre caminele culturale implicate in proiect - retea bazata pe experienta comuna dobandita prin participarea in proiectul Turneu la Tara.

- Workshop de diseminare sustinut de Teatrul National din Timisoara in cadrul Festivalului Dramaturgiei Romanesti anul 2009 prezentarea proiectului si a metodei de lucru. Acest workshop poate fi replicat si in alte medii interesate de fenomenul de arta activa si implicare sociala.

- Infiintarea CENTRULUI COMUNITAR PENTRU ARTA ACTIVA C.C.A.A. platforma pentru: 1. Centrul Resursa pentru Educatie si Arta Activa C.R.E.A.A. are ca scop aparitia altor centre comunitare in Romania. C.R.E.A.A se bazeaza pe experienta pilotului - Centrul Comunitar pentru Educatie si Arta Activa Rahova-Uranus - laBOMBAstudios (in 6curs de institutionalizare) 2. Centrul de Teatru Comunitar C.T.C. 3. FILM Doc. - Scoala de Practica si Teorie Documentara.

8.3. Riscurile/Dificultatile care ar putea influenta negativ continuarea proiectului:

1. Indisponibilitatea spatiului caminului cultural pentru desfasurarea evenimentelor, din varii motive. Ca solutie in eventualitatea intampinarii acestui tip de incident ne propunem prezentarea spectacolului in spatiul scolilor din comunele implicate sau ca ultima instanta, in aer liber, spectacolul fiind construit tinandu-se cont de aceste aspecte si riscuri.